Poluarea Aerului
Aerul pe care îl inspirăm este parte din atmosferă, amestecul de gaze ce acoperă globul pământesc. Acest amestec de gaze asigură viaţa pe pământ şi ne protejează de razele dăunătoare ale Soarelui.
Poluarea atmosferei implică emanarea de substanţe dăunătoare organismelor vii, în atmosferă. Poluanţi precum oxizii de sulf şi azot, cloro-fluoro-carburile, dioxidul de carbon, monoxidul de carbon, şi funinginea (carbunele) sunt pricipalii contribuitori la poluarea atmosferică.
Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani, este amenintat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi efectul de sera, incalzirea globala, poluarea aerului, subtierea stratului de ozon si ploile acide.
Poluarea Apei
Apa este necesara vietii. Ea este folosita aproape in toate sectoarele de activitate ale omului, in consumul casnic, in producerea de energie, ca mijloc de transport, in gospodarie etc.
Măsuri pentru prevenirea poluări apei:
construirea de baraje;
epurarea apelor reziduale (cu ajutorul filtrelor, a unor substanţe chimice sau a unor bacterii biodegradante etc.);
construirea de bazine speciale de colectare a deşeurilor si reziduurilor, pentru a împiedica deversarea directă a acestora in apele de suprafaţă;
construcţia de zone de protecţie a apelor;
construirea unor staţii de epurare a apelor reziduale ale localităţilor;
execuţia lucrărilor de indiguireşi de construire a unor baraje;
să nu se arunce şi să nu se depoziteze pe maluri sau în albiile râurilor deşeuri de orice fel etc.
Poluarea Solului
Solul este spaţiul de viaţă pentru numeroase vieţuitoare, dar şi baza de construcţie pentru aşezările umane, drumuri etc.
Poluarea solului este strâns legată de poluarea aerului si a apei. Ea se produce însă, mai ales, cu pesticide si îngrăşăminte chimice pe baza de azot si fosfor. O parte dintre acestea ajung in corpul animalelor si al omului, alterând funcţia diferitelor organe.
Măsurile pentru prevenirea poluării solului:
construcţia unor zone de depozite a gunoaielor;
diminuarea eroziunii solului prin plantarea arborilor;
folosirea judicioasă a îngrăşămintelor, pesticidelor, precum şi a metodelor agrotehnice care sporesc fertilitatea solurilor etc.
construirea de spaţii de epurare a apei;
modernizarea gropilor de gunoi;
ridicarea nivelului de securitate nucleară;
controlul poluării industriale şi a substanţelor chimice utilizate in procesele industriale;
menţinerea suprafeţelor împădurite si utilizarea lemnului pădurilor numai in limita aprobată prin lege;
combaterea eroziunii solului;
colectarea reziduurilor menajere in recipiente speciale, pe sortimente (sticlă, metal, hârtie, material plastic etc.) şi reciclarea acestora etc.
Este destul de lung referatul. :-)
Ruxiii întreabă: