Ajutor..Nu am vrut sa public asta aici dar nu mai rezist.
Parintii mei se cearta foarte des..acum vreo 2 ani vroiau sa se desparta din motive pe care chiar nu pot sa le scriu aici dar au continuat relatia deoarece eu am fost foarte distrusa atunci si au zis ca poate mai merge ceva, adica dupa 15 ani de casnicie au hotarat ca sa nu arunce la gunoi toata munca si restul., atunci cred ca copilaria mea s-a cam sfarsit deoarece m-am maturizat mult mai repede,si stau mereu cu frica sa nu se desparta, stiu ca multi copii au parinti divortati si nu a fost asta un capat de lume, dar daca se vor desparti tatal meu se va muta in Spania unde a muncit 5 ani iar apoi eu si cu mama poate vom ajunge chiar pe drumuri, pentru ca daca se face partaj mama nu va avea de unde sa ii dea despagubirea pe casa si nu vom avea ce face decat sa o vindem.Dar nici nu imi pasa prea mult de asta, tatal meu e foarte important pentru mine insa o iubesc si pe mama..Am, am o frica in mine,seara cand dorm ma trezesc cateodata pentru ca am impresia ca aud usi trantite si scaune aruncate, dar doar mi se pare, cateodata ma trezesc si vad ca au dormit separat..si ma dor extrem de mult lucrurile astea,plang mereu cand se cearta,odata am intrat in depresie,nu stiu ce sa fac,mama mi-a zis mai demult ca pentru mine ea va suporta orice,ca va sta cu tata ca sa nu sufar eu,iar tata mi-a zis ca eu nu am nici o vina insa ei nu se inteleg,si ma simt vinovata,ei au stat impreuna poate doar pentru mine,insa acum cred ca mai bine se termina totul atunci decat sa am atatea nopti de neliniste si suferinta.,nici nu stiu care este intrebarea mea,poate am nevoie doar de o incurajare,habar n-am. as vrea sa nu ezitati sa raspundeti, mai ales cei care au trecut prin asta sau persoanele mature, adultii, nu stiu..am nevoie de un sprijin..va rog?
Multumesc, scuze ca e mult de citit!

Important este ca tu sa nu te situezi de partea vreunuia dintre ei.

Cred ca cel mai bine ar fi sa accepti ca nimeni si nimic nu este perfect si nici nu dureaza la nesfarsit. Din pacate, toate lucrurile bune au un sfarsit. Nu stiu ce probleme au ai tai, dar sunt curioasa daca ai vorbit cu ei la modul serios, fara plansete si usi trantite. Stiu ca e greu, dar cateodata e mult mai bine sa inchei ceva care nu mai merge decat sa te chinui la nesfarsit intr-o situatie care nu te face fericit. Parintii tai sunt admirabili daca au incercat sa isi rezolve problemele cat de cat si au reusit sa te creasca intr-o familie. Buna sau rea, crede-ma ca o familie cu doi parinti e mult mai buna decat una cu un singur parinte. Insa daca ai tai bat pasul pe loc si nu reusesc sa se inteleaga astfel ranindu-te pe tine cred ca nu fac bine. Fiecare dintre noi merita sa fie fericit si implinit, inclusiv parintii tai. Orice s-ar intampla pe parcurs gandeste-te ca nu e vina ta. Nu tu esti cauza destramarii familiei tale, ci problemele cotidiene care deseori ne coplesesc.
Nu stiu ce iti mai pot zice, dar orice ar fi incearca sa fi tare si sa accepti ca poate o despartire in situatia data este preferabila chinului la care va supuneti voi in fiecare zi. Sper ca te-am ajutat.

Hei! Parintii mei sunt divortati de cand eu aveam 3 ani, iar tata a plecat in Italia. E adevarat tinem legatura, imi trimite mereu ce am nevoie insa nu e la fel ca inainte. De fapt habar n.am ce inseamna acest "inainte" pentru ca eram foarte mica, deci nu stiu ce inseamna aia sa ai un tata! Pe mine m.au crescut bunicii mai mult mama fiind mereu la serviciu si etc..Nici acum nu.mi petrec foarte mult timp cu ea si asta m-a maturizat foarte repede. Eu iti sugerez sa nu ajungi sa cazi mai des in depresii sa nu te mai consumi atat. Chiar daca ei o sa se desparta, nu cred ca tatal tau va va da afara din casa..totusi..esti fiica lui.Si eu ma consumam enorm cand eram mai mica, insa mi-am dat seama ca imi fac rau decat mie pentru ca nu am ce sa indrept. So..bafta :*!

Tu trebuie sa intelegi ca unde dragoste nu e, nimic nu e.Parintii tai stau impreuna doar de dragul tau, eu cred ca ar trebui sa ii lasi sa isi decida viata ca sunt detuli de mari.Se vede ca esti o fata sensibila si pui la suflet, e si normal, sunt parintii tai.Dar pentru fericirea lor eu zic sa ii lasi sa decida ce fac cu viata lor. Daca se vor desparti tu sigur vei ramane cu unu dintre ei, si vei tine legatura si cu celalalt, ei te vor iubii la fel, si tot copilu lor ramai chiar daca ei se despart.Capu sus.viata merge inainte, vei creste mai mare si vei vedea si tu ce dificil e in viata de cuplu:*

Te inteleg perfect si eu am trecut printr-o situatie foarte similara ca a ta timp de vreo 20 de ani, ce pot sa te sfatuiesc e sa incerci sa gasesti o solutie sa stai cat mai departe de ei, ca sa iesi din starea negativa in care esti, pentru ca daca o sa continui asa o sa iti dauneze din ce in ce mai mult. Daca nu poti face asta, tot ce pot sa iti zic este. sa fii tare >

Tu trebuie sa intelegi ca asa a fost sa fie si stai linistita, daca pentru tine au ramas impreuna inseamna ca insemni mult pentru ei, incearca sa iti ti moralul risicat si sa nu te opui nicunei decizie pe care o vor lua parintii tai, decat sa fie nefericiti si sa traiasca in minciuna mai bine se despart! sper sa fi puternica

Din pacate am trecut, si este foarte greu.Banuiesc ca tu esti mai micuta de varsta decat eram eu atunci si cred ca este cu atat mai greu.Incearca sa fi impartiala, si macar in sufletul tau sa constientizezi ca nu ai absolut nici o vina, nici pentru certurile lor dar nici pentru acea impacare.Stiu cum este sa asculti fiecare zgomot din casa, si cateodata chiar sa nu ti se para.Gaseste in tine puterea de a sta in afara situatiei, cauta ceva de facut cat timp ei se cearta, seara, inainte de culcare spune o rugaciune... Orice sfat ti-as da stiu sigur ca nu va functiona, dar macar poti vb cu cineva daca ai nevoie.Ai mei s-au despartit dupa 4 ani in care ajunsesem sa ma rog 24 din 24 sa se termine cumva.Iar despre problema casei nu iti face tu griji de acum, lucrurile se schimba de pe o zi pe alta, eu sunt sigura ca si in situatia in care se vor despartii parintii tai vor continua sa te iubeasca si sa te sprijine neconditionat.Multa rabdare iti doresc si nervi de otel, iar daca ai nevoie vreodata de un sfat cauta-ma.

Parintii tai au facut multe sacrificii pentru tine din cate observ.
si parintii mei sunt divortati de 5 ani si am 17 ani acum. sti ce e cel mai important in urma unui divort? ca ambii parinti sa se intereseze de tine, sa aiba grija de tine AMANDOI. la mine nu a fost asa, doar mama s-a ocupat de cresterea si educarea mea. in fine.
intr-adevar usor nu este... dar eu sunt de parere ca decat sa ajunga sa se ia la bataie si chestii de genul mai bine se despart incearca sa te pui in locul mamei tale sau al tatalui tau. ei nu mai simt nimic unul pentru celalalt si tie ti-ar placea sa stai langa o pers pentru care nu mai simt nimic si pe langa asta nici nu puteti sa va mai intelegeti? nu cred.
trebuie neaparat sa faca partaj? nu cunosc asa bine situatia insa ma gandesc ca poate ramai tu cu mama ta acolo in casa si el sa plece in Spania daca asta ai spus ca vrea. si sa te duci in vacante la el sa stai acolo. asta ca sa iti mai petreci timp cu el.
daca parintii tai divorteaza asta nu inseamna ca rupi legatura cu unul dintre ei. NU! asta in niciun caz.
incearca sa fi puternica pentru ca viata nu se opreste aici.
decat sa stai mereu cu teama asta, sa fi agitata consider ca mai bine se despart iar tu pastrezi legatura cu amandoi. chiar daca tatal tau pleaca in Spania, puteti sa vorbiti pe internet la microfon, sa va vedeti la web, la telefon etc. tehnologia a avansat
o sa ai examene importante in viata ce faci? nu le iei din cauza faptului ca esti agitata si stai cu frica in san ca ei se despart?
asta este parerea mea!
ti-am zis ce este cel mai important AMANDOI sa se ocupe de tine, sa te sune, sa aveti o relatie buna, sa comunicati, sa te ajute, sa te spijine in tot ceea ce vrei tu sa faci. la mine a fost doar cu mama asa din pacate, dar asta e. viata merge inainte cu bune si cu rele. si mereu zic ca decat sa se fi luat amandoi la omor mai bine asa doar cu mami.
Capul sus :*!

Si inca o chestie... incearca sa gasesti ceva, niste activitati care sa te faca sa te relaxezi, sa mai uiti, sa depasesti aceste momente grele.
muzica. dans. sport... citit... plimbari cu prietenii. ceva constructiv bineinteles nu fumat, droguri etc pentru ca iti faci mult mai mult rau decat in momentul de fata. >

Vezi tu, cind parintii au niste probleme de genul asta, sufera copiii. Eu zic sa vezi partea buna a lucrurilor, si anume faptul ca... ai parinti! Despartiti sau nedespartiti, ii ai si sint ai tai. Daca ei nu pot sa mai stea unul cu altul impreuna nu fa o tragedie din asta. Li s-a mai intimplat si altora. Asa ca pregateste-te in caz ca ramii numai cu mama sa o ajuti si sa nu-i faci necazuri. Fa-ti o pasiune din a invata bine, "scufunda-te" in studiu si ai sa vezi ca va fi bine in final. Fa-i pe parintii tai sa fie mindri de tine, chiar daca ei sint despartiti.

Ohh. Imi pare asa de rau pentru tine. Sincer, Nu stiu ce m-as face in locul tau. Eu cred ca cel mai bine ar fi sa divorteze. Cand 2 oameni nu se inteleg ba se mai si cearta cum ai descris tu nu are rost sa stea impreuna pentru tine care nici tu nu te simti deloc ok, suferi, plangi, te consumi multe altele. Toate aceste lucruri iti afecteaza sanatatea si pe langa sanatatea ta si sanatatea parintilor. Tatal tau pleaca in Spani la munca, ok sunt atatea vacante in care te poti duce la el sau poate veni el la tine.Iar tu cu mama ta vindeti casa ii platiti despagubirea si o vreme va mutati cu bunicii sau unchii ceva, trebuie sa mai aveti pe cineva. Ai grija de tine! Gandeste-te niciunul nu sunteti fericiti daca parintii tai stau si se cearta 24 din 24.Va consumati si degeaba

Trebuie sa fii tare si sa nu neglijezi scoala sau sa faci si tu probleme mai mari decat sunt cele actuale. Daca se vor desparti spune-le sa nu faca partaj ca o sa ajungi pe drumuri si o sa iti strice viitoru. Daca doi oameni maturi nu se mai iubesc....nu prea mai sunt sanse sa ii indupleci tu.Parerea mea e sa dea divort pentru ca este cel mai bine pentru toti, dar sa nu faca partaj, eu daca as fi tata nu i-as lua acoperisul de deasupra capului copilului meu!

Sincer? nu stiu ce sa zic si eu sunt in aceeasi situatie doar ca la mine au fost 20 de ani impreuna din motive intemeiate acum vor sa se desparta dar stau impreuna doar pentru mine si ma simt vinovata pentru ca ei nu se inteleg. Parerea mea este cand incep sa se certe incearca sa -i faci sa vb unul cu celalalt sau schimba subiectul....eu asa fac si cateodata functioneaza..si sa stii ca este un sfat bun

Si eu trec prin asa ceva parintii stau doar pentru mine

Si eu trec prin asa ceva

Si parintii mei se certa la fel. De fiecare data ma rog in gand:,, Doamne, te rog impaca-I ca sunt parintii mei si iubesc pe amandoi''. Si dupa cateva minute, liniste... apoi, cand merg la ei in camera, se tin de mana... Sper sa te ajute.

Buna lamaitzza eu am avut aceeasi problema ca tine. Anul acesta acum o luna s-a dat sentinta si eu am ramas la mama. Sa stii ca nu e asa usor de suportat. Tu incearca sa ii impaci si sa ii ajuti cu ce poti dar daca nu se mai poate tu nu ai ce face. Tu nu esti devina cu nimic ba din contra ei trebuie sa se gandeasca la ce pas vor vace. Sper ca am fost de folos.
Daca mai ai o intrebare sau nelamuriri punemi intrebari :*