Ar trebui sa discuti cu familia ta, sa le spui ca te deranjeaza si sa le explici ca asa este firea ta. Bafta!
Nu ai de ce sa te superi, ca familia ta te iubeste foarte mult si te rasfata! Daca vrei sa stai singur asteapta pana vei implini varsta de 18 ani, apoi poti sa te descurci tot ce vrei sa faci! Pana atunci sa stai cu parintii tai si sa asculti de ei si spune-i ca esti serios, ca ai gandire avansata! Ei trebuiesc sa te trateze asa cum se cuvine!
Spunele ce te deranjeaza ca pe viitor sa nu te mai supere cu aceste lucruri.
E nomal sa fi in centrul atentiei daca esti singurul copil. dar trebuie sa le spui ca nu-ti plac glumele pe care le fac in ''familie'' si ca nu mai vrei sa fi mereu in centrul atentie
Nu e bine sa stai singur, ca ai nevoie de clipe de intimitate e altceva, poti rezolva problema discutand cu parintii
Probabil faci parte din categoria copiilor care se maturizeza mai repede.Nu-i nimic rau in asta.Cred ca parintii tai refuza sa creada ca copilul lor a crescut.
OK, spune-le parintilor tai asta,dar va trebui sa si dovedesti. Daca inveti bine la scoala, profesorii te lauda,te remarci intr-un anumit domeniu,parintii tai ar trebui sa inteleaga si sa fie mandrii de tine.
Daca ai camera ta, sau un contisor al tau, roaga-i sa-ti respecte intimitatea, asiguranadu-i ca atunci ai nevoie de ei, le vei cre ajutorul.
Salut. La 12 ani probabil că mintea ta suferă o schimbare majoră trecând de la o gândire copilărească la una matură. Acesta este un proces normal şi benefic, dar în acelaşi timp trebuie să recunoşti că tu abia începi să gândeşti matur şi deci nu ai experienţă în această privinţă. De aceea, cel mai probabil, faptul de a rămâne alături de ai tăi îţi va permite să te dezvolţi şi să devii o persoană matură. Ţine minte totuşi că majoritatea tinerilor ajunşi la această perioadă întâmpină dificultăţi în relaţiile cu părinţii lor.
Da, este normal. Decat in mijlocul unor batjocoritori as alege sa stau singur in padure. Batjocoritorii sunt niste oameni de nimic.
Ai tai daca ti-au dat nastere trebuie sa te invete sa devii serios si sa te pregateasca astfel sa dai piept cu viata in care cat de curand va trebui sa te lupti singur. Ai tai sunt niste oameni de nimic.
Chiar si animalele isi educa puii sa se descurce singuri in viata mai tarziu -dar familia ta nu face lucrul acesta. Cauta asadar sa te educi tu pe tine insuti. Nu asculta la sfatul lor.
Daca ai fost inzestrat cu un dar mai presus decat alor tai, atunci cauta sa-l dezvolti cat mai mult. Cauta sa fii serios si integru intotdeuna. Aceasta iti va forma un caracter demn de apreciat -si dupa cum vezi, nu parintii tai.
Nu e normala firea ta. Ai 12 ani frate, ce naiba?! Distreaza-te si tu si mai lasa singuratatea ca ai s aai timp de singuratate mai tarziu.
Sunt PARINTII lui ai grija ce sfaturi dai! Si NU a zis nimic de BATJOCORA ci de glumite, pe care lui nu-i plac.
Fa DIFERENATA intre o gluma facuta in familie si o batjocora.
Chiar asa e, nu sunt batjocoriri, ci "glumitele" din familie, cum ar fi "Pisi", etc.
Oups...vroiam sa spun nu numai ca imi placa sa stau singur, dar in largul meu ma simt cu cei de varsta mea si mai ales cu profesorii. Nu stiu de ce. Probabil firea mea rece, nu prea imi place acea "caldura" din familie, care pentru mine e umilitoare. In schimb, relatiile mele cu profesorii (bazate pe principiul respectulul reciproc) sunt exceptionale.
Okey.....asta e putin ciudat...nu am mai intalnit pana acum oamenii ca tine. si eu am 12 ani dar avem mentalitati foarte diferite..nu iti pot da nici un sfat deoarece oricum nu ai sa le bagi in seama si nu or sa te ajute. papa:*
Wowowowowow frate! ai grija cum vorbesti! in prmiul rand tu nu stii situatia exacta si nu poti sa spui astfel de lucruri despre parintii lui! NU II CUNOSTI SI NU CRED CA STII CE FEL DE OAMENI SUNT! mai incet cu sfaturile astea d nimic ca s-ar putea sa ii distrugi viata copilului!
Pai...sunt un tanar (nu prefer termenul de "copil") caruia nu ii plac mesele in familie,ca parintii imi intra in camera cand ma schimb, ca trebuie sa stie tot familionul cand s-a intamplat ceva cu mine, etc.
P.S:Brusc, dintr-un copilas m-am transformat in ceea ce sunt acum, in nici 5-6 ani!
Ciudat.din curiozitate...ai trecut printr-un soc sau printr-o trauma. ceva?
Probabil o muscatura de caine, s-a intamplat acum 5 ani sau moartea bunicului meu, care s-a intamplat acum 1 an si jumatate.
Eh..si pe mine m-a muscat un caine acum 4 ani, si mie mi-a murit bunicul la care tineam foarte mult..deci inseamna ca mentalitatea asta a ta e cauza de altceva sau poate ca doar asa esti tu si nimeni nu te poate schimba. Incearca sa vorbesti cu familia ta si poate or sa isi schimbe ei comportamentul fata de tine. Stii cum se zice :" Daca nu poti sa schimbi vantul, schimba panzele."
Sau ar mai putea fi...o inteligenta in mine, de ar putea fi cauza acestei schimbari bruste de personalitate (acele mentalitati diferite de care mentionai mai devreme.)
P.S:Stiu de acea inteligenta, numai ca nu vreau sa o spun altcuiva, de teama ca nu cumva sa ma considere careva diferit, desi semnele ca m-am maturizat prematur sunt evidente.
Ar putea fi si asta. Cine stie... poate ajungi un al doilea Enstein in viitor .
Stai...am gasit cheia magica. Mda...am fost traumatizat 2 ani de catre un fost coleg de clasa.