Am 24 de ani si fratele meu are 44. Ne-am nascut intr-o familie foarte saraca. El e plecat imediat ce a terminat liceul. Eu l-am cunoscut prima data cand eram deja prin scoala. Situatia familiei noastre a fost urata, saracie, alcoolism, si eu am fost luata in asistenta sociala.
El a reusit sa ajunga foarte instarit si face tot mai multi bani si acum. Ii sunt tare recunoscatoare ca nu a uitat ca are o sora (desi suntem frati numai dupa tata). A facut multe pentru mine. Mi-a cumparat un apartament de 3 camere in centrul unui oras mare, mi-a platit tot ce am avut mereu nevoie.
Casnicia lui a esuat in urma cu 3 ani cand a inselat-o pe nevasta lui si a lasat gravida o femeie mult mai tanara (studenta). El o inselase si in trecut (sau asa sustine ea), dar acum s-a lasat cu un copil.

Faza e urmatoarea. Fetita lui are acum aproape 4 ani si eu mai stau cu ea cand e la el si el e foarte ocupat. Dar am si eu viata mea. Am facut o facultate, am un job, insa sunt la inceput de drum si inca ma mai ajuta financiar mult el.

Weekendul asta fosta lui sotie s-a recasatorit. Cred ca si de aia a fost asa iritat. A comentat cu dispret ca asta e alt exemplu de femeie puternica si independenta care de fapt s-a ales cu o gramada de bani de pe urma divortului (si nu ca i-ar fi facut ea). Mama fetitei este si ea plecata cateva zile, si de aceea e copilul la el. El a vrut sa stau cu fetita 4 zile la rand pentru ca el are conferinte si intalniri, ca s-a bagat ca investitor nu stiu pe unde. Am fost de acord 2 zile sa stau cu ea (am stat tot weekendul trecut cu ea oricum), dar ma duc si eu cu iubitul meu la munte acum. Ne-am planuit din vara.

Si s-a rastit putin la mine, ceea ce nu face niciodata si mi-a zis ca de acum incolo singura pe care o mai ajuta si singura de care se va ocupa va fi fiica lui, ca toate suntem niste profitoare.

Cum sa ii explic ca m-a ranit fara sa il fac si mai suparat pe mine? Pana la urma el a facut copilul asta, e fiica lui si spune ca o iubeste, dar niciodata nu are timp de ea. Mereu il suna cineva, mereu are sedinte, mereu trebuie sa plece. Si pana si cand nu are nimic important, isi cauta. Data trecuta s-a dus sa alerge, ca el face zilnic jogging si nu a vrut sa renunte sau sa amane nici macar pentru fiica lui. Asa ca la 8 dimineata trebuia sa fiu cu ea,

Ii sunt recunoscatoare pentru ce a facut pentru mine, dar nu pot fi mereu la dispoziția lui. Si in momentul de fata nici nu imi permit sa renunt la ajutorul lui pentru ca am doar cateva luni pe piata muncii )m-am angajat imediat dupa ce am terminat facultatea si vreau sa fiu independenta, dar dureaza). Isi trateaza fiica foarte bine. Fetei nu ii lipseste nimic, dar nu are rabdare sa stea cu ea.

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook