Las si eu un sfat aici: ce ar fi ca maine dimineata sa ii spui sotului tau cu iubire si inima deschisa: "iubitule, ce as putea face pentru tine azi ca sa fii fericit" si orice ti-ar zice, te duci si faci, fara sa te certi cu el. Faci maine dimineata asa, apoi a doua zi la fel, a treia zi la fel, si tot asa pana cand o sa vezi roadele. Nu incerca sa isti cearta, nu te supara pe el, lasa-l in pace, o sa fie gru la inceput, indura un pic, fa totul cum trebuie pentru tine ca o mama, indura rautatile lui pentru un moment, si fii o sotie buna si o mama buna, si lasa-ti sotul cu nervii lui, fa-l sa inteleaga ca acasa este alinarea, nu cearta. Alunga orgoliul din inima ta, si construieste doar dragostea pentru el, fii inteleapta si nu te enerva pe el si nu te certa cu el. Si te asigur ca nu va trece o luna si el se va schimba.
Nu stiu de unde sti sigur ca are pe altcineva, dar daca tot e asa cum zici poate e pur si simplu obosit sau nu te mai place.
Incearca si tu sa vorbesti cu el si sa ii spui ce te apasa si ce te doare si poate iti va spune si el ce are.
Cred ca ii acorzi tu prea multa atentie lui. Nu e copil, e doar sotul tau. Lasă să se implice si el si fii tu aia mai indiferenta. Ai un copil în grija acum.
Nu s-a întâmplat nimic grav! Există cabinete de planificare familială, unde există persoane specializate care vă pot ajuta! Sau mergeți la un psiholog împreună! Copilul are puțin peste 1 an de zile! Soțul dumneavoastră "s-a răcit" relațional datorită faptului că având servici, probabil că în primele luni de viață ale copilului, ca să-l menajați, doreați separat. Apoi, chiar dacă ați mai încercat ceva, cel mic se trezea, plângea, lucruri mărunte, dar enervante, care l-au făcut pe soț să se simtă exclus! Copilul ar trebui să fie lăsat și cu bunicii, iar dumneavoastră cu soțul să fiți singuri, doar voi doi! Veți vedea că multe probleme s-ar rezolva!
Așa este în orice relație cu un nou născut! Mama are grija copilului, iar soțul trece în planul 2. Iar, unii soți nu acceptă să fie în plan secund!
Succes în căsnicie!
Uhm...depinde ce inseamna pentru tine apropierea. Sunt barbati care, dupa ce le nasc sotiile, nu le mai pot vedea ca pe femei. Sau sunt care devin suficient de siguri pe relatie incat sa nu mai acorde asa multa atentie. Nu e musai sa fie alta dar eu nici nu as baga mana in foc, asa cum o faci tu. Ti-e frica sa-l intrebi ce mama ma-si are? Sau care e faza?
Un barbat are nevoie de afectiune si de mancare.
Ai grija sa nu-i lipseasca astea doua si e ok.
Este posibil ca i-ai dat mai putina atentie de cand a aparut cel mic, si cel mai important cel mic sa nu stea cu voi in pat, sa aiba patutul lui.
Totul sa il faci cu dragoste, si vei vedea cum se vor schimba si lucrurile. Schimba-te tu, fii tu initiatoarea schimbarii, fii tu insati fericita, nu cauta fericirea in el, el sa fie doar o extensie a fericirii tale. Cu pasi mici spre bine si spre iubire daca faci, totul va fi bine. Unui barbat, din perspectiva mea, nu ii place ca sotia lui sa il pisaie la cap, sa il certe, sa il dojeneasca. O sotie, tot dupa parerea mea, ar trebui sa fie sotie, sa fie plina de dragoste, de gingasie, de smerenie si intelepciune.
Daca rade, tu sa vorbesti serios. Si chiar sa fie ceva serios intrebarea pe care sa o pui dimineata. Sa imi spui cum a decurs dimineata dupa ce i-ai zis