Au trecut 6 luni de cand m-am despartit de prietena mea si de atunci nu mai simt bucurie in viata si orice as face ma gandesc numai la ea. Am stat 2 ani impreuna si nu au fost lucrurile tocmai roz in timpul relatiei insa era a mea si o iubeam foarte mult, intr-un moment de sinceritate cu mine mi-am spus ca nu pot sa fac doar eu compromisuri pentru ca ea nu facea deloc si am pus punct. De atunci nu ma mai regasesc, nu ma vad iubind pe altcineva si nu stiu ce sa mai fac. Mentionez ca am 34 ani si nu prima relatie sau ceva de genul, am avut destule insa nu am suferit niciodata. Ma simt singur, cu ea nu pot sa mai vorbesc pentru ca se vede cu altcineva si se poarta foarte rece cu mine ca si cum sunt un oarecare, parca nu mai am nici prieteni si pur si simplu w/e a devenit perioada cea mai urata din sapt. Am incercat sa ies cu alte fete insa tot la fosta ma gandesc, si parca nu imi mai place nimeni in afara de ea care era cea mai frumoasa fata de pe planeta. Nu stiu ce sa mai fac, am fost m-am plimbat, am incercat sa imi ocup vacanta de vara, ma gandesc sa vand apt in care am locuit impreuna... orice dar sa scap de aceasta stare foarte urata de care nu am mai avut parte pana acum si sper sa nu mai am niciodata. Imi puteti da un sfat, un ajutor?

MErgi la doctor, poate gasesti ajutor. Asta e comportament de copil de 15 ani dupa prima "mare dragoste" nu de barbat de 34 de ani.

Rupe orice legatura cu ea.total.tu esti asa pentru ca toata ziua stai si te gandesti la ea, adica iti faci rau singur.din moment ce ai considerat ca nu face suficient de multe pentru relatia voastra, acum de ce stai suparat? ai scapat de ceva ce nu voiai.e suficient sa iti amintesti lucrurile care au dus la despartire si tristetea ar trebui sa dispara

Parca nu se mai intampla... uneori imi pare rau ca am investit atat, ma gandesc la bune si la rele. Dar pe de alta parte daca punea ea punct si nu eu nici nu vreau sa ma gandesc... Am devenit dintr-o persoana joviala un plangacios.

Mersi pentru raspuns dar singura solutie la doctor ar fi daca mi-ar sterge din cap amintirile cu ea, altceva nu cred ca ajuta.

Daca se poate spune asa ma descopar pe mine la 34 ani. Consideri ca nu ai nevoie de ceva pana in momentul cand pierzi acel ceva. Iti spun sincer ca in eventualitatea in care ne-am impaca nu as mai avea o problema ca tot efortul sa vina din partea mea si i-as accepta toate capriciile. Toate hobby-urile de imi faceau candva placere nu imi mai fac, tot timpul liber pe care il aveam si de care ma bucuram acum nu mai pot, oriunde ma duc nu exista sa nu o port cu mine in gand, nimic din ce imi facea inainte placere nu imi mai face. Nu pot sa ma concentrez la altceva, uite de ex acum in loc sa lucrez pentru ca sunt la munca stau si tot subiecte legate de ea dezbag.

Dacă zici ca tu ai încheiat relația, atunci scuza-ma dar crezi ca s-ar mai întoarce la tine ca sa ii dai papucii din nou?
Cred ca la tine primează sentimentul de vinovatie, in cazul asta ai făcut o greșeala și trebuie sa ti-o asumi, nu ai ce face. INTR-o zi o sa uiți, caută pe altcineva și poate te îndrăgostești.