Buna,am 12 ani si nu o mai suport pe mama! Ma cearta si ma injura de fiecare data cand e nervoasa,isi varsa nervii pe mine! Nu cred ca exista zi in care sa nu ma certe! Adevarat,nu sunt un copil minune,dar si ea a fost copil si a facut boacane! Ma cearta ori ca nu am facut curat,ori ca nu am spalat vasele, ori ca nu invat bine...cateodata din lucruri banale! Tata mereu ii spune sa nu ma mai certe, injure atat dar ea la fel reactioneaza cu mine! Nu o mai suporrrt! Am 3 variante: 1.sa plec de acasa la bunica; 2, sa ii spun ca nu mai suport( o sa reactioneze URAT!) 3.sa nu fac nimic! Ce pot sa fac....sa indur atata?! Spuneti-mi va rooog! 
Buna.Ei bine, toti am trecut prin cel putin o faza de genul asta.Parerea mea sincera este sa o lasi sa vorbeasca singura, sa mergi bine cu scoala, sa ii demonstrezi ca se insala, si cand te jigneste, sa ramai imuna in fata ei.Ar trebui sa stai de vorba cu tatal tau daca te intelegi cu el si sa ii spui ce se intampla, pentru ca tatal tau ar putea sa vorbeasca cu mama ta si sa ii explice.In niciun caz nu fugi de acasa, este o prostie.Vei ambala pe toti, si dupa o sa faca si mai rau.Cel mai bine e sa iti vezi de tine, si sa pari indiferenta...dar sa iti vezi de scoala
si sa te vada ca te preocupa asta.Asa..te va lasa in pace. Baafta :*
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Răspunde
N-ai decat sa induri, eu am 15 ani si crede-ma ca ai mei sunt si mai si decat maica-ta... Asta e, mai ai 6 ani de indurat si dupa poti sa faci ce vrei, dar sa nu te gandesti sa fugi de acasa sau din astea.
Nu o mai baga in seama, las-o sa vorbeasca, pleaca din camera in care e ea, evita orice contact cu ea, iar daca vezi ca inca continua, o poti ameninta ca o sa le zici tuturor cunostiintelor cine e ea de fapt cu tine. Poate asa se mai calmeaza.
Nu trebuie sa faci nimic, totul va repara timpul! O sa cresti iar mama ta o sa inteleaga ca nu trebuie sa te mai certe fiindca esti mare deja. Daca nu te-ar certa ar da de inteles ca nu insemni nimica pentru ea!
Nu stiu ce sa iti spun. Insa tatal tau chiar nu o poate face sa se calmeze?
Incearca sa reduci motivele pentru care tipa la tine, spala vasele, fa curat in camera. Sau macar spune-i ce ai facut daca nu apreciaza. Poate nu observa lucrurile pe care le faci bine. Esti destul de micuta sa poti face ceva de una singura, cum ar fi sa te descurci pe cont prorpriu. Tot ce poti face este sa induri si sa astepti sa treaca anii. Fii fericita ca nu este mai rau. Ar putea sa te bata ori sa fie vreo alcoolica.
Vorbeste intr-un moment de liniste cu ea si spune-i sentimentele tale, fara sa o jignesti. Poti vorbi si cu tatal tau. Poti gasi unele articole despre cum sa te intelegi cu parinti pe www.jw.org sectiunea adolescenti.
Pai...partea nasoala este ca tatal meu este plecat in fiecare an in Spania...era bine daca era alaturi de mine...cand vine in tara mama nu se mai poarta asa...dar cand pleaca tata, incepe calvarul....mereu gaseste un motiv de cearta si nu ma intelege ca si ea a fost copil ca mine, nu era usa de biserica! Este foarte stricta! Nu ma lasa sa ma pensez, nu ma lasa sa merg in parc cu prietenii doar daca ma rog de ea zile! Macar daca ar fi fost tata alaturi de mine :'(
Buna, Isabela,
Hai sa stam de vorba. Vrem sa te ajutam sa-ti fie mai bine.
Asociatia Telefonul Copilului poate fi partenerul tau de discutii sau poate fi prietenul tau atunci cand te confrunti cu o problema. Confidentialitatea este cuvantul cheie in relatia ta cu serviciul Telefonul Copilului, oferit de organizatia noastra.
Apelul catre 116 111 este gratuit din retelele Romtelecom si Cosmote, de luni pana duminica, in intervalul orar 08.00 – 00.00. Mai multe poti afla si la: http://www.telefonulcopilului.ro/intrebari-frecvente
Pentru ca problemele cu care te confrunti reprezinta subiecte delicate si te-ai putea simti in largul tau mai degraba in mediul online, te indrumam sa ne transmiti mesajul tau la telefonulcopilului@telefonulcopilului.ro
Asteptam sa te ajutam!
Cred că mai corect ar fi „timpul va repara totul", nu „totul va repara timpul". 
Draga mea, nu poți face nimic în legătură cu asta. Nu poți face decât să înduri. Sorry.
Ceea ce zici tu va dauna apoi psihicuului copilului, creandu-se pe viitor o sfiala pentru care vor regreta membrii familiei. Nu este corect, nici potrivit, ci este daunator pentru copil, pentru dezvoltarea lui psihica, insa neaparat copilul trebuie sa fie cosntient daca ceea ce face este normal.
Oricum repet! NU trebuie sa te izolezi sau sa-ti pui increderea intr-un anturaj deoarece mai mult rau iti faci. Ceea ce poti sa faci este sa-i INDEPLINESTI CERINTELE NUMAI CAT POTI, o datorite de copil sa zic asa. Parintele cu siguranta ca va observa stradania copilului sau. Daca in acest caz, mustrarile ce se abat asupra ta nu se diminueaza, este clar ca vei avea nevoie de un ajutor social.
E groaznic. si eu am trecut prin asta. 
:'(. Poarta o discutie mai serioasa cu ea si spune-i ca pur si simplu nu o mai suporti.
Încearcă să faci ceea ce depinde de tine
http://wol.jw.org/ro/wol/d/r34/lp-m/1102008121
Succes.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
