Bună.
Am 20 de ani, dar nici acum nu ma înțeleg cu mama deși sunt măritată, urmează un copil.
Nu ma pot înțelege absolut deloc.
Din câte știu cică copiii își aleg părinții, pe bune?
Practic dacă nu se cearta cu cineva într-o zi, nu e ea... găsește mereu ceva și nu contează cine e în fața ei.
Poa' sa fie și bunica/bunicu tot asa e.
Sa va explic mai clar, zilele astea a luat-o salvarea, dar dânsa nu mi-a zis nimic, cu toate ca eu chiar am întrebat-o ceva și nici nu mi-a răspuns bineînțeles că era bosumflata iarăși din nu știu ce motiv, ii luasem un ulei și nu era cum voia ea.
M-a luat la tura. Ca de ce nu am luat eu din banii mei și a luat el(bărbatul), adevărul e ca nu prea îl suportă dar puțin îmi pasa.
În primul rand suntem la un loc cu banii, nu exista sa fie diferențe. În fine.
Cu bunica am vorbit azi și mi-a zis faza cu salvarea, am întrebat-o dacă e bine și cam atât. Pentru ca vrea întotdeauna sa fie cum vrea ea, se aștepta ca eu s-o sun după ce nu mi-a răspuns și nu e prima dată.
O sa pun câteva convs cu ea:
*Lasăa important e ca ești bine fără mine.
*Ai mama unde să-ți verși durerea?
*O să-ți vină rândul, ai sa primești și tu vb din astea dublu(numai asa îmi spune mereu pai dacă ea ma ataca. Nu are o vorba calda).
Nu mai zic de jigniri.
Eu atât as vrea sa știu, poate e problema mea ca asa îmi spune de multe ori.
Câteodată am obosit și eu.
In corpul ăsta de femeie se ascunde o fetiță care încă o vad într-o camera plângând singura.
Nu stiuuu cum sa mai vb cu ea.
Va rog sa ma ajutați cu o părere!

Ai suparat o ca la 20 de ani te ai maritat si deja esti gravida, mama ta nu il suportă pe sotul tau, nu trebuia sa te grabesti cu maritisul, aveai toata viata inainte, acum asta e situatia mama ta se va obisnuii cu timpul dar lasa o incet nu o presa, ea inca nu poate accepta ca tu esti o femeie casatorita, si mereu cînd isi aminteste sau il vede pe sotul tau se razbună pe tine. Timpul le va rezolva pe toate, si tu ai partea ta de vină si mama ta si este greu pentru ea sa vada ca nu stai cu ea ca nu o ajuti dar totusi ea te respinge din cauza sotului tau ca stie ca daca te cheama la ea vi cu el.

Taci din gura si fa tot ce ti se cere, daca stai pe spinarea parintilor tai, in casa lor.

Daca nu-ti convine, ia-ti valiza si barbatul si plecati cu chirie!

Cine te pune sa mai stai cu ea sau sa ii dai atata importanta in cazul in care nu locuiesti cu ea, la varsta pe care o ai, si maritata sau intr-o relatie serioasa, si cu un copil care urmeaza sa vina pe lume?

Vezi-ti de familia pe care o ai si las-o in amarul ei.

Sunt problemele ei, sa mearga la psiholog. Si tu poti cauta un terapeut sa te consilieze, sa te desparti de atasamentul sau dorinta asta fata de ea, sa nu mai tanjesti dupa ea daca nu merita.

Nu o poti vindeca...Ea singura trebuie sa caute ajutor, sa reflecteze, sa accepte, sa isi ceara iertare si sa-si schimbe comportamentul si viata pentru binele ei si al tuturor (inclusiv al tau), altfel, nu ai ce sa faci...Vor continua reprosurile indiferent ca o cauti sau ca nu.

Solutia este sa te departezi de ea o perioada, sa nu mai vorbesti, pur si simplu. Este clar ca femeia asta nu se va schimba si tot timpul va fi la fel...se crede prea importanta

Majoritatea parintilor care sunt asa, sunt din cauza parintilor lor, ce iti face tie a patit si ea si i s-a transmis automat.I-a intrat in reflex, fara sa vrea.Cand esti mic daca ai parintii care te compara cu altii tot timpul sau te cearta pentru toate nimicurile iti intra in cap ca daca nu esti perfect nu esti bun de nimic si asta s-a intamplat probabil si cu ea.Da se putea schimba daca se ducea la un psiholog dar poate nu si-a dat seama.Dar totusi nu e vina ei cum e mai mult e vina bunicilor tai.Ia-o odata si vorbeste cu ea dar vorbeste calm iesi cu ea la o cafea la o ceva si iesiti ca fetele la o prajitura la ceva.Si intreab-o despre copilaria ei sau chestii de genu ca presupun ca si ea are multe chestii tinute in ea pentru ca, cum zici si tu poate si ea la randu ei a fost o fetita care statea singura si plangea.Stim cu toti cum erau romanii in secolul trecut pe vremea lui ceausescu cam asa statea treaba in majoritatea familiilor: Barbatu pleca de dimineata la munca,femeia ramanea acasa cu treburile,cu copii, cu facut mancare, seara barbatu venea acasa si isi varsa frustrarile acumulate pe femeie, daca masa nu era gata era troznita imediat, pe copii daca faceau ceva gresit erau si ei trozniti la randu lor.Cand barbatu avea chef sa dea la buci, n-o intreba, pur si simplu ii dadea fusta la o parte si aia era.Cam asa erau romanii in secolul trecut dar nu vorbeste nimeni despre asta. Femeile la randu lor isi varsau si ele frustrarile acumulate din cauza barbatilor pe copii lor.Toata lumea vorbeste ca pe vremea aia era respect, nu era niciun respect, era frica.De asta copii nu faceau prea multe pentru ca le era frica ca sunt batuti.Gandeste-te ca aia se duceau la scoala si pentru o gluma sau alte chestii neinsemnate erau trosniti de profesori sau pedepsiti si dupa ce ca asta nu era suficient mai ajungeau si acasa si erau batuti si acasa pentru ca cica ''i-au facut de ras pe parinti''.Cam asta se intampla in secolul trecut si generatia asta de 50-60 sunt niste oameni traumatizati de proprii parinti.Bine daca inaintam pana la generatia care a prins razboiul si aia au fost traumatizati tot asa de parintii lor si tot asa. Tara noastra e plina de oameni traumatizati, pana si reginele tarii au fost niste tipe traumatizate de regi pentru ca ce sa vezi cand venea regele si avea chef de frecat o punea pe aia im pozitie si aia n-avea indrazneala sa zica ceva pentru ca ziua urmatoarea era in temnita si in plus trebuia sa-si pastreze prestanta de regina.Pe vremea aia regii aveau slujitori peste tot chiar si in camera exista un slujitori care ii veghea in timpul noptii si femeia aia mima ca chiar voia sa o faca chiar daca nu voia.

Parerea mea este ca si pshioterapeutii astia (f multi, nu toti) au teoria asta cu copilaria si ti explica ca totul se intampla exact de acolo de unde nu ti aduci tu aminte. Nu conteaza ce varsta ai, ce probleme te iau cu copilaria si cu victima care ai fost tu si cu creierul copilului care este ca buretele si absoarbe tot, mai al naibii copilul mai face pipi in pat si face caca in chiloti dar recepteaza mai frate si cand ti -e lumea mai draga iese copilul din tine…. vrajeli pe banii tai.
Mai bine de banii aia du-te si distreaza-ti copilul tau.
Cat despre mama ta, cum iti spuneam degeaba dai tu bani la pshiolog, ca pe ea nu o va schimba nimeni si nimic. Vezi-ti de viata ta! Dar la modul sa ti imaginezi ca s-a dus de tot!

Salut. puteti incerca sa mergeti la psiholog impreuna?