Părinții tăi nu au făcut bine deloc dacă te-au pus doar sa studiezi fără sa formezi vreo relație cu cineva! Asta înseamnă nu au avut încredere în tine și este rău, trebuie sa le spui ca ești destul de mare sa iei decizii pentru tine! Copiii care sunt ținuți mai mult in casa vor fi mai vulnerabili și nu vor fi prea pregătiți pentru viața!
S.au gândit poate că în adolescență băieții vor doar sex. Ei au fost ca noi, noi ca ei, nu!
Încrederea în ea se câștigă. Trebuie să comunice cu ei. Alții își duc fetele de 14 ani la întâlnire. Alții le cumpără prezervative copiilor de 13 ani că iubita lui vrea sex.E mai greu sa fii părinte decât pare, dar noi credem că le știm pe toate.și ei au îmbătrânit.
Nu cred că au ținut.o mai mult în casa daca îi spună sa intre in casa la maxim 10-11 noaptea.
Dar fiecare își merită soarta și va suporta urmările propriilor decizii.
Daca esti deja adult, iar parintii te sustin pentru a-ti continua studiile, nu strica planul. Lasa-i sa te sprijine spre o cariera ok, iar cu iubi, continua asa, mai pe ascuns. Nu sunteti nici primii, nici ultimii care se ascund asa.
Dupa ce ajungi pe picioarele tale, independenta financiar de familie, poti sa te afisezi cu cine vrei tu, si sa rupi legatura cu cei care nu sunt de acord cu deciziile tale.
Pentru ca asta fac adultii, se cearta sau sunt falsi cu rudele care ii judeca sau incearca sa le impuna 'politici' cu care nu sunt de acord. Iar tu nu iti permiti sa te rupi de parinti, momentan, pentru ca ti-ar afecta viitorul.
Intre un casier kaufland si un biolog industrial (exemplu) este diferenta foarte mare. Insistand cu relatia, oricare ar fi ea, s-ar putea sa ajungi casier Kaufland, desi puteai avea o cariera.
Cat despre persoanele cu care sa vorbesti, te poti folosi linistita de site-ul asta, si altele, similare.
Iti mai trimit un forum daca vrei.
Sau ar mai fi si softpedia, poate cel mai activ forum 'pe vechi'. Acolo merg multe discutii de genul, despre decizii de adult.
Îți înțeleg punctul de vedere și îți mulțumesc din suflet pentru sfaturi. Contează mult să mai aflu câte o părere sau ceva. Ideea este că nu pricep de ce nu vor ei să înțeleagă de bunăvoie faptul că este vârsta la care eu nu trebuie sa îi întreb dacă am voie să ies cu acea persoană sau să stau până la o anumită oră. Mereu fac asta cu mine. De ex. "Unde mergi? Cu cine te vezi? Cât stai?" Ieri mi-a spus maică-mea că "Nu am voie să ies din casă, fiindcă nu mi-a dat permisiunea" ) Sunt destul de responsabilă ca să îmi port și singură de grijă, dar ei m-au crescut ca într-un glob de sticlă și încă vor să mă țină captivă în el, asta e problema. Sunt invidioasă pe alte fete care au relații mult mai deschise cu părinții lor, iar eu sunt nevoită să le ascund fiecare lucru în parte. Este foarte toxic din punctul meu de vedere unde s-a ajuns. Despre sentimentele mele nu am vorbit niciodată cu ei, pentru. că mă luau în derâdere...
Inteleg. Chiar e aiurea, eu aveam libertate de la inceputul adolescentei, si mi se parea aiurea cand ii vedeam pe altii controlati de parinti. Si nu ii ajuta cu nimic asta, scapau si faceau prostii mari, spre deosebire de mine.
Te sfatuiesc sa te certi usor cu ea, sa o intrebi (ironic) daca si-ar dori sa o minti, sa te ascunzi de ea, si sa-ti cauti sprijinul in alta parte.
Ai făcut foarte bine că ai pus piciorul în prag și le-ai spus părinților sa nu te mai controleze, nu este normal deloc, nu mai ai 14 sau 16 ani, ești femeie în toată firea, nu-i normal să trebuiască să îți ascunzi și iubitul. Ai putea să incepi incet incet să ieși când vrei cu cine vrei tu, fără să le mai dai explicații, ce poate să îți facă? Doar nu o să te dea afară din casă. Explică-le că nu-i normal la vârsta asta să controlezi viața unui om. Dacă chiar nu te lasă să faci nimic, mai bine mută-te cu chirie.
In primul rand părinții îți vor binele. In al 2-lea rand părinții sunt mai indulgenți cu băieții. Când au fete e altfel, din păcate. Așa e societatea. Nu ne ai spus câți ani are iubitul, deși daca tu îl iubești și.ti place cum te face sa te simți, părinții ar trebui să vadă că ești fericită.
Mai insista și vb cu ei. Nu ești genul celor care incep viața intimă la 12-14 ani. Ești deja femeie. Daca nu te înțeleg poți pleca în chirie cu iubitul tau, dar sper că e un bărbat bun sa nu fii dezamăgită mai târziu. Ai încredere în tine și.n deciziile tale, dar vb și cu părinții mai serios. Datorita lor te bucuri de frumusețea acestei vieți, de iubire s-a.
Ști cum văd eu problema asta, părinți mei nu mă lăsau să fumez ei fiind fumători înrăiți acum 2 ani m-am apucat și când am dat ochii cu tata și cu mama mi-am aprins o țigară nu le-a convenit dar nu puteam să mă ascund de ei așa că fi puternică pe moment și ori le spui ori îl aduci de față cu ei și nu o sa mai zică nici psss" îți promit. ☺️