Am doar 15 ani si cateodata as vrea...sa renunt la viata Pt ca nu mai pot.Am probleme cu mama care mereu are doar reprosuri la adresa mea.Invat bine, am incercat mereu sa fac numai ce vrea ea, dar am ajuns la un pct cand nu mai pot.Mereu cauta motive de cearta.Niciodata nu a venit langa mine sa-mi zica ca ma iubeste sau macar sa ma laude pentru tot ce am facut pana acum...niciodataSpuneti-mi si mie ce sa fac? K nu mai stiu sunt disperata

Incearca sa iti gasesti mai multa afectiune din partea prietenilor... sau, vorbeste cu tatal tau sa discute cu mama ta si sa o intrebe ce are.

Ei da
Asa sunt unii parinti mai exigenti cu copilul lor si nu lasa sa se vada dar de fapt orice parinte isi iubeste copilul.Doar ca unii nu stiu sa o spuna sau sa o demonstreze
De ce nu ii spui tu prima ca o iubesti? Poate ca acele doua cuvinte ii vor topi inima aparent inghetata

Nu-ti face griji, cine nu s-a gandit la asta in adolescenta? Inca n-ai discernamantul sa pretuiesti viata si cand ti-e greu ai vrea sa cedezi... vorbeste sincer cu mama ta, incearca sa discuti problema si sa-i explici ce simti atunci cand sunteti amandoua calme. In rest, iti va fi dor intr-o zi de greutatile astea si te vei gandi in urma cu drag la adolescenta, majoritatea fac asa. Cand te mai simti suparata uita-te la un film dragut, asculta muzica, vorbeste cu prietenii, dar nu te intoarce impotriva parintilor, mai gresesc ei uneori si nu sunt intelegatori, dar o fac din dragoste. Vei vedea cum se schimba lucrurile in anii urmatori, si ai sa vezi ca poti duce mai mult decat crezi.

Nu stiu intr-o zii vorbeste cu ea ii spus ca acum vb civilizat ca oameni si ii explici ce nu-ti place etc

Ceau. hmm de multe ori si eu ma simt singur si parca as avea nevoie de cineva care sa ma aprecieze. eu am crescut fara tata si te inteleg. ai putea sa ii spui asta ei sa incerci sa vorbesti cu ea si sa ii explici ce problema ai. sau ai putea merge la un psiholog el te-ar ajuta pentru ca pentru asta sunt facuti. banuiesc ca la voi la scoala sunt psihologi poti merge la el e gratis si poate o sa te ajute. dar sa nu recurgi la gesturi de sinucidere pentru ca viata e frumoasa asa cum e ea cu bune si cu rele, chiar daca de multe ori ea e mai mult rea decat buna trebuie sa o acceptam asa cum e, dar parerea mea este sa stai de vorba cu ea si sa ii explici prin ce treci o sa te inteleaga, poate ca si mama ta are o perioada mai grea si no orce o poate supara sau enerva.bafta pe viitor sper sa reusesti sa te intelegi mai bine cu mama ta.pa pa

Hmmm interesant...acesta nu este un motiv destul de întemeiat pentru care să renunţi la viaţă fiecare mai are probleme cu parinţi dar nu cred că e chiar aşa de grav se vor reyolva în timp toate problemele...

Nici mama mea nu a facut niciodata acest lucru, ea stie doar sa tipe la mine fara nici`un motiv, desi nu i-am adus numai bucurii. Dar asta e...nu ma intereseaza, il am pe tata care e intotdeauna alaturi de mine, ma sprijina

Imi pare rau sa aud asta :-( si la mine e cam la fel cu mama.ne certam foarte des dar ne impacam repede.nici eu nu ii pot multumi pe parintii mei.mereu ei vorbesc de copii altora si ii lauda iar pe mine mai niciodata desi au motive (invat bine, sunt cuminte :-|), prieteni nu prea am ca toata lumea e falsa.noroc ca am o sora mai mare, in ea ma pot baza. chiar nu stiu ce sa iti zic sa faci :-( doar prietenii te pot inveselii

In primul rand trebuie sa-i spui ce te doare. ce ai pe suflet. tot! cu lux de amanunte. cea mai buna prietena a mea a avut aceeasi problema si i-am zis sa vbeask deskis cu ea. si asta a fqt. si acum se inteleg mult mai bine. eu cu mama am o relatie de nota 10 :X m inteleg cu ea genial :X. asta pentru ca si ea a fost crescuta la fel. a avut libertare, iar eu dc sa nu beneficiez de acelasi lucru? invata sa pui cartile p fata. ca nici ea nu are cum sa isi dea seama ce gandesti u. poate te ajuta. bafta :*

Sunt prea multe lucruri si sentimente frumoase in viata pentru care nu se merita sa cedezi doar din cauza uneia care nu isi recunoaste reusitele propriului copil. mai asteapta. trebuie sa fii puternica si sai rezisti. gandeste-te ca poate nu peste multi ani o sa te indragostesti, o sa te muti cu prietenul tau, o sa va casatoriti si-o sa fii si tu fericita. mai asteapta. bafta.

Nu renunta la viata.Nu te da batuta. Poate mama ta are numai reprosuri pentru tine, dar cine stie din ce motiv. Poate ca e o persoana mai greu de satisfacut, de multumit. Unele mame sunt mai exigente. Poate vrea sa iti faca bine, dar e te raneste. Vorbeste cu tatl tau.Cine stie? Poate se va rezolva situatia. Poate ca n-a venit sa-ti spune ca te iubeste sau sa te laude, dar tu te-ai dus la ea sa o lauzi ca face mancare buna sau sa-i dai un buchet de flori si sa-i zici ca o iubesti fara sa fie vreo zi de nastere? Poate ca ea nu vrea sa fie asa, dar poate are acesta atitudine de la mama ei, poate asa se comporta mama ei si poate o copiaza fara sa vrea.Se mai intampla. Dar nu renunta.Eu de la inatatoare mea am invat ceva:"O problema are macar o solutie."Sper ca te-am ajutat.Pa! Si succes!

Eu te inteleg dar chiar crezi ca ar fi o solutie sa renunti la viata? Asa sunt unii parinti mai exigenti pentru ca isi doresc ce e mai bun pentru copii lor dar nu pentru ca nu ii iubesc.Calmeaza-te si renunta la gandul asta :p de ce nu incerci sa ii spui tu prima cuvintele magice:TE IUBESC? Incearca si ai sa vezi ca ai sa o sensibilizezi macar putin si totul se va rezolva...sau macar incearca sa discuti cu ea si sa ii spui ca vrei si tu libertate...

Sper ca ti-am fost de ajutor :*

Am incercat sa vb cu ea dar e tot la fel

Eu as zice sa nu renunti la viata... nu vreau sa fiu rau da' uneori parintii's ******** am un prieten care pur si simplu i-a dat incolo pe parinti si s-a dus pe viata lui, si-a facut prieteni noi, (acum e intr-o formatie)fericit, glumet, nu-i mai pasa de numic decat sa se simta bine
ok. deci voi fi criticat rau p-aici.

Fii tare si tzinete nu te gindi la prostii cauta persoana care te va intelege o prietena care te va asculta mereu si niciodata nu incerka sa te gindestila pacatul caretzi vine in cap. Daca tziar parea ca asta e o ushurintza te greshestica daca mergi la pasul acesta chinurile abia se incep, incearca sa vb sincer cu mama, sunt sigura ca te iubeste, insa nu stie cum sasi exprime ceea ce simte ajuta-i tu cu discutziile sincere si deschise...

Poate ca mama ta nu a gasit momentul oportun sa-ti spuna ca te iubeste! Fii sigura ca o face. Chiar daca ti se pare ca e mai exigenta cu tine, face asta fiindca te iubeste. Nu lua moartea ca pe o solutiee! Asa vei distruge viata mamei tale, si a fratiilor, tatalui tau etc. Vorba ta, ai doar 15 ani. Gandeste ca trebuie sa mai traiesti. Sa cresti mare, sa te casatoresti, sa ai copii... pe care o sa ii cresti altfel decat mama tha!


Succes si... Ai grija de tine!

Daca mama ta iti face reprosuri, sigur TE IUBESTE (chiar daca nu-ti spune), o mama care nu-si iubeste copilul este total dezinteresata de el.

Îmi pare rău pentru tine! Nu te compătimesc, chiar ai o viaţă tristă . Aş vrea să te duci să o întrebi pe mama ta sincer şi ferm dacă te iubeşte. Dacă faci asta sunt sigură că va fi uimită de temperamentul tău şi va şti că eşti mai puternică. rogă-te la Dumnezeu să-ţi dea putere, iar atunci când şti că a sosit momentul, întreab-o, OK?

Nu trebuie sa decurgem la suiciduri indiferent cat de rea ar fi viata. Gandeste-te ca ai tai muncesc ca sa ai u cei mai bun si nu vor ca tu so dai in bara poate si de asta te streseaza asa de tare... uite daca vrei eu iti pot da cateva sfaturi care o sa te ajute ma gasesti la adresa asta adolf_hitler_toader@yahoo.com succes

Oricum, sunt sigură că te iubeşte, dar e mai exigentă. Ai dreptate pe de o parte, dar sinuciderea e cel mai grav păcat...

Asa sunt unii parinti, ne iubesc dar nu stiu sa o arate si chiar ne si ranesc! Inteleg prin ce treci. Poti avea o discutie cu mama ta daca crezi ca poti si sa ii spui ce ai pe suflet. Te poate intelege daca vorbesti cu ea, pana la urma e mama ta, cat poate sa fie de rea?! O atfel de discutie te-ar mai elibera si poate va veti impaca mai bine de acum inainte. Daca nu poti vorbi cu ea, atunci nu stiu ce sa iti spun...trebuie sa fii puternica, nu prea ai ce sa faci acum. Mama ta te iubeste, dar poate e prea stresata si ea de viata ei si se razbuna pe tine. Cine stie, poate si ei ii e greu...

Prietena mea cea mai buna se afla in aceeasi situatie, dar cu tatal ei.
I-am spus si ei si iti spun si tie.Esti doar la inceput.Mai ai multe de trait si de facut. O sa intalnesti multe alte obstacole si persoane importante din viata ta care te vor descuraja. Dar trebuie sa treci peste ele.
Poate mama ta este o persoana mai rece, dar asta nu inseamna ca nu te iubeste. Tatal prietenei mele are impresia ca daca o va lauda sau se va apropia prea mult de ea, o sa "si-o ia in cap" .
Sfatul meu e sa te gandesti la viitor, la lucrurile pe care vrei sa le faci si sa incerci sa nu pui la suflet tot ceea ce iti reproseaza mama ta.Lasa loc de putin optimism in viata ta si gandeste-te ca cel mai important este sa fii tu multumita de tine.
Take care >

Sinuciderea e arma lasilor. daca renunti la viata n-ai sa stii niciodata ce surprize, bucurii ti-a rezervat viata.Si apoi este o zicala din batrani care spune ca pe copil nu trebuie sa-l mangai si sa-l alinti decat atunci cand doarme. Poate ca asta face si mama ta.Mult noroc si ganduri mai bune.

Ascultă cu atenţie ce îţi zic: Am şi eu o prietenă care e în aceaşi situaţie cu mama ei, poate chiar mai rău! Pe prietena mea, maică-sa o trage de păr şi o bate dacă i se pare că face ceva necugetat! Atunci am stat pe gânduri, şi acum stau pe gânduri. I-am spus şi ei ce îâi spun acum ţie. Încearcă să te duci serios la ea şi să o întrebi ferm dacă ai supărat-o cu ceva, apoi spune-i cum te simţi când îţi face reproşuri, tot ce ai pe suflet. Sunt sigură că va rămâne fără cuvinte şi-şi va cere scuze, exact asta s-a-ntâmplat şi cu mama prietenei mele!
Atunci veţi avea o relaţie mult mai bună. rogă-te la Dumnezeu să-ţi dea putere, iar dacă nu merge, Îl ai pe Dumnezeu care te ajută, dar tot nu trebuie să ajungi la gesturi de sinucidere... :-)

Crede-ma stiu cum e. Spune-i ce te doare dar sincer si prinde-o in toane bune

Da-mi id-ul ei sa vorbesc cu ea.no sa stie de unde il am. ai cuvantul meu. vorbesc serios.

Multi parinti isi doresc ca, copii lor sa nu faca aceleasi greseli in viata pe care le-au facut ei, de aceea multi dintre ei nu isi dau seama ca sunt prea exigenti.Incearca sa discuti cu prietenii tai despre parintii lor, unul sau chiar mai multi s-ar putea sa aiba aceeasi problema ca si tine, si daca au intreabai cum se descurca, daca nu reusesti incearca sa discuti cu mama ta despre aceasta problema, si eu am avut aceeasi problema si am rezolvat-o doar printr-o simpla discutie.Peace

Pai ce as putea zice, incearca sa vorbesti si u cu mama ta... sp ca ai nevoie de ea, ca vrei sa fii ascultata, vb si cu tatal tau. poate iti da el o explicatie, dar nu renunta la viata, pentru ca multi si-ar dori sa aiba parte de ea si nu au aceasta bucurie

Exact asa imi face si mie mama

Incearca sa ii spui mamei tale ce simti ca e rece la adresa ta poate are si ea probleme si mama face uneori asa dar numai cand e suparata viata ta e cel mai de pret lucru care il ai, gandeste-te cat rau le -ai face celor din jur. daca nu reusesti sa vorbesti cu mama ta incearca sa ii spui tatalui poate gasiti impreuna o solutie!