am nevoie si eu de un sfat, va rog!

Sunt studenta in anul 2, locuiesc cu parintii si sora mea mai mica, dar as vrea de anul acesta sau maxim peste un an, sa ma mut cu prietenul meu care locuieste singur, tot in oras cu mine. Suntem impreuna de 6 ani, el are 25 de ani eu 22.

Ar mai trebui sa stau in continuare cu familia? Eu consider ca am ajuns la varsta la care pot decide singura, sunt destul de matura, si vreau sa devin si independenta, si sa am libertate deplina. Nu vreau sa imi supar nici familia, ei au facut totul pentru mine, dar simt nevoia de mai multa intimitate si libertate si sunt constienta ca atata timp cat stau cu ei, nu o sa am asa ceva.

Voi ati trecut/treceti prin asa ceva? cum ati procedat voi?

Si scopul mutatului este?

Faptul ca ai mei se muta la tara din toamna aceasta, sau asa e posibil, iar eu voi ramane singura in oras.
Si as vrea sa ma mut cu el, nu cu fete sau sa fac naveta de la tara la oras la facultate, asa cum pomenesc ai mei.
sau pur si simplu pentru ca ne iubim si vrem sa facem pasul acesta, inteligento.

Aww!

Da, te poti muta cu el. Daca aveti din ce sa va intretineti, nu mai sta cu parintii. Cand te muti singura ai altfel de viata si chiar daca iti vor mai plati parintii sau va plati el in primul an, in cazul in care te axezi pe studii, cand locuiesti singura sau cu partenerul ai altfel de viata si devii mult mai responsabila. Pe mine m-a ajutat foarte mult. Eu am fost tinuta in puf de ai mei toata viata si nu am ridicat un deget. Cand am ajuns sa locuiesc cu prietenul meu a fost altfel. Sa imi amintesc sa platesc facturile, sa cumpar mancare, sa fac curat intr-o casa intreaga, nu doar in camera mea etc. Parerea mea este cu cate te obisnuiesti mai devreme cu lucrurile astea, cu atat mai usor iti va fi mai tarziu. Si sincera sa fiu, sa ai propria ta intimitate si sa simti ca supravietuiesti oarecum de una singura nu e rau deloc.

Eu m-am mutat cu prietenul meu pe la 20 de ani si sincer, a fost o mutare care a venit de la sine. Eram in al doilea an de facultate si nu a fost gen o mutare "ok, de azi ma mut". Am inceput sa stau din ce in ce mai mult pe la el iar atunci aveam un internship platit, am pus banii de chirie, jumatate cu prietenul meu in primul an. In anul urmator cand eram in ultimul an de facultate nu am mai lucrat din cauza licentei, iar atunci a platit el chiria si toate cele necesare. Cam asa a fost la noi la inceput.

Inteligento, pentru binele tau:
1. Nu te muti cu un barbat, pentru ca ulterior sa preiei niste atributii de nevasta (spalat, calcat, curat, gatit, femeie la pat, pentru ca mutatul ii convine de minune domnului), in conditiile in care inca nu ai acest statut si in condițiile in care dupa 6 ani de relație singurul pas pe care ati decis sa il faceti este mutatul. Ce realizare!
2. Nu te muti cu un barbat pana nu ai independenta financiara si iti poti cumpara chiloti, tampoane si ciorapi singura.
3. "Pentru ca ne iubim ". Ah, pai si 6 ani nu v-ati iubit sau ce?

Inteligenta rara, avem din ce sa ne intretinem. In primul rand, eu lucrez chiar daca sunt studenta, iar prietenul meu este ANTREPRENOR, ARE FIRMA LUI PROPRIE. asa ca in concluzie, nu este asta o problema.
si ba da, ne-am iubit intotdeauna, doar ca nu eram inca suficient de matura si de hotarata sa fac acest pas serios in viata mea, eram mai mica, minora, in liceu, etc. nu aveam cum sa imi doresc asta de la 16 ani.
Ah, si am realizat multe impreuna, am trecut prin multe lucruri frumoase si mai putin frumoase, exact ca un cuplu normal si sanatos, iar acum ne-am hotarat sa facem si urmatorul pas in relatia noastra si anume MUTAREA impreuna.
O viata frumoasa iti doresc si sa ai parte si tu de o relatie lunga si frumoasa ca a mea si de un barbat care sa te vrea si de sotie, nu doar de curva.

Iar celorlalti care ati raspuns, va multumesc frumos pentru sfaturi! Ma bucur sa dau de oameni seriosi si bine-intentionati!
O zi frumoasa!

Ai ai ai feminismul asta!
Doamne fereste sa puneti voi mana pe o rufa sa o aruncati in masina de spalat! Dar tie cum iti speli duduie? Tie nu-ti gatesti? Nu iti speli vasele dupa ce mananci? Nu iti cureti camera? " Ajungi femeie la pat "? Tu nu faci sex cu un baiat, locuind impreuna sau nu, si daca esti prea mica si nu faci acum, nu vei face niciodata?
Scuza-mi polologhia, dar ma enerveaza feminismul asta " de revista "!

In primul rând eu fac lucrurile astea, dar pentru sotul meu, deci pentru familie. Nu pentru prieten sau iubit. Ca prieteni gasesti pe toate drumurile. Eu nu m-am mutat cu nimeni, nu m-a tinut nimeni in probe si nu am fost concubina nimanui, pentru ca mai apoi sa mi se spuna ca nu mai merge relația si sa ma mut iar cu urmatorul, din iubit in iubit ca tiganul cu cortul.
In al doilea rând fac lucrurile astea in casa mea, eventual a noastră. Nu intr-a lui, nu in chirie.
In al treilea rând, duduie sa ii spui femeii de langa tine.
In al patrulea rand, deranjeaza adevarul in privinta mutatului împreună? Nu e feminism, e realitate. La fel de real cum mamicile voastre s-au saturat sa va dadaceasca si va paseaza sa va mutati cu cate una, care sa le preia atributiile. Eventual si fara obligatii. Pe principiul "mai vedem".

Multumesc! Dar sunt deja sotie. Si fara relatie lunga si mutat împreună

Fara alte povesti si pareri inutile, cititi asta apropo de ceea ce am intrebat. Frumos scris si corect. :)

http://satmaya.blogspot.ro/......tea-i.html