Am o relatie de aproape 4 ani cu iubitul meu. Suntem impreuna de la 16 ani, iar eu am 20 acum. Ne gandeam sa ne mutam impreuna de la 18 ani, insa am spus ca e devreme, sa ne ocupam de facultate etc. El este de aceeasi varsta cu mine si, intr-un final, am spus : de ce, nu? Daca ne iubim, asta e, vom invata sa ne gospodarim si o sa vedem si cum este sa locuim impreuna. Credeti ca este cea mai buna idee sa ma mut cu el inainte de casatorie?(El m-a cerut si de sotie, suntem logoditi, nunta ar fi undeva peste vreo 2 ani, pentru ca vrem sa iasa bine si avem nevoie de ceva bani)

Daca "sa va mutati impreuna" inseamna sa locuiti doar voi undeva e foarte bine, daca inseamna sa locuiti la parintii unuia dintre voi mai bine in loc de nunta strangeti bani pentru un apartament sa va mutati in el.

Pana la urma aveti 20 de ani sau 18?

Aici e 'buba'. El sta cu parintii(care insa sunt oameni extraordinari, cu care ma inteleg foarte bine, pentru ca altfel nici nu mi-ar fi trecut prin cap sa accept sa stau cu ei in aceeasi casa), dar parintii lui strang bani pentru a se muta in alt apartament si sa ii lase lui cel actual. Parintii lui deja i-au spus ca ei nu vor sta cu noi, decat pana vor mai face rost de bani pana sa gaseasca ceva ok de locuit. Eu am acceptat tocmai de aceea: am avut discutii de genul acesta si stim ca soacrele nu se inteleg cu norele de obicei, dar mama lui e o femeie deosebita si stiu ca nu e pentru totdeauna, e o perioada in care ne vom termina facultatea, dupa ne vom angaja si vom putea sustine financiar mai bine o casa.

Am vrut sa ne mutam de la 18, dar acum avem 20.Am spus ca avem facultate, ca ar trebui sa ne axam pe asta

Discutia e mai ampla, indiferent cat de extraordinari sunt, mai asteptati un pic pana se muta, e mai bine si pentru tine si pentru iubitul tau.
Dar, nah, voi faceti cum considerati pana la urma...

In 2 ani se pot intampla multe, mai ales cand ai si "socrii in coaste si cu ochii pe tine. Sfatul meu este sa nu o faci, nu-i niciodata bine sa stai in casa cu ai lui!

Si aici e amplu..pentru ca el cateodata imi spune ca are impresia ca nu vreau sa stau cu el in aceeasi casa, de multe ori i-am spus: hai sa mai asteptam! Iar el a trecut peste, dar simteam cat il durea. 4 ani sunt destul de multi si il inteleg ca ii e dor de mine etc. Stiu ca ideal e sa ne mutam singuri, fara parinti etc., dar nu vreau sa simt ca il ranesc sau sa fac rau relatiei doar ca nu pot astepta o perioada pana ai lui vor lua un alt apartament... Iubirea e asa complicata

Tu lucrezi? El lucreaza? Daca nu, iti convine sa fii intrtinuta de ai lui? Ia gandeste-te...Din punctul tau de vedere, nu al lor, ti-ar placea? Sau mergi mereu la ai tai, da-mi mami bani de curent, de intretinere, de cablu TV, ca nah, stai acolo si teoretic ar trebui sa contribui, de haine, de mancare, de aia, de ailalta...
Ca asa, mai bine va mutati cu chirie ca tot cam acolo ajungeti

El se ocupa cu design-ul unor jocuri, lucreaza mai mult de acasa, de la PC si castiga destul incat sa ne luam mancare, lucruri ce trebuie oricui, sa iesim in oras. Eu inca nu, ma tin ai mei deocamdata, dupa facultate o sa ma angajez. Nu m-ar intretine financiar ai lui, dar ai lui doresc sa il ajute cu bani pe el ca e unicul lor copil. Daca nu-i dau lui, cui?

No, cum iti doresti tu, indiferent ce decizi, multa bafta!

Multumesc mult pentru tot!

Daca stati cu ai lui, cred ca cel mai bine este sa asteptati pana se muta ei.

Chiar daca tu consideri ca parintii lui sunt oameni extraordinari, una este sa ii vezi ocazional, o ora, doua si alta este sa locuiti impreuna 24/24. Vei incepe sa vezi lucruri pe care nu le-ai vazut pana acum, inclusiv la parinti, dar si la prietenul tau. Vor exista discutii intre voi doi, despre cine spala vasele, despre sosetele pe care nu si le strange, despre gunoiul pe care uita sa il duca la ghena etc, discutii pe care nu iti vei dori ca parintii lui sa le auda. Intimitatea voastra va fi aproape egala cu zero, ceea ce nu este placut.

In al doilea rand, sa nu crezi ca parintii nu se vor baga in relatia voastra, fiind atat de aproapd de voi. Fie ca vor lua partea ta, fie ca vor lua partea lui, vor pune o presiune in plus asupra relatiei voastre care nu isi are locul. Si asa veti avea problemele voastre pana reusiti sa va impartiti responsabilitatile, sfaturile si indicatiile parintilor rareori vor face treburile sa mearga mai bine.

Parerea mea este ca ati asteptat patru ani, de ce nu mai puteti astepta un an, pana reusesc sa se mute parintii lui? Nu este sfarsitul lumii, iar eu nu am auzit in viata mea de cupluri care sa locuiasca impreuna cu parintii care sa fie fericite si sa nu isi regrete alegerea.

Poti sa faci ceea ce simti

oricum e bine ca in 2 ani e destul timp sa se pune in balanta totul

Daca vreti sa va casataoriti, sfatul meu e sa va mutati impreuna inainte. Uneori poti avea surprize dupa nunta, asa ca e mai bine sa vezi dinainte cum e sub acelasi acoperis, cum va gospodariti, cum va comportati unu in prezenta celuilalt.

Am citit ceva mai jos si vad ca aveti unde locui.Cum socrii tai inca vor mai sta cu voi pana isi gasesc ei locuita iar locuinta de acum sa ramaan fiului lor atunci e ok.Pana pleaca socrii si nu numai, trebuie sa va gasiti un venit fix.Una, sa contribuiti la cheltuieli si alta sa va puteti achita facturile si traiul de zi cu zi dupa ce vor pleca socrii.E ok, da!