Bună. De ce de fiecare dată când îi spun prietenei mele ce mă doare legat de prietenia noastră, mereu mă ia cu psihologia inversa?
De ce de fiecare dată când încerc să discut cu ea față în față îmi zice altceva și în mesaje, îmi reproșează anumite lucruri?
Ce să înțeleg din toată asta?

Cineva care te iubeste nu-ti reproseaza nimic.

Ea mereu îmi zice prin mesaje. Ce are de zis dar în fata zice ca nu e așa.

Nu cred că o poți numi prietena.

Nu pare a fi o prietena prea buna pentru ca nu ii pasa de sentimentele si parerile tale.

Că nu te iubește și nu-i pasa de ce simți tu

Ea zice că nu pune suflet ca ea lasă anumite lucruri sa fie asa cum sunt. Eu înțeleg ca are prieten și eu am dar eu nu am făcut așa. Alta data avea timp sa ne vedem și 5 minute la o țigară dar acum nu mai are timp. Și dacă ii zic ceva, zice că mi se pare că nu știu ce.
Înțeleg ca are iubit și eu am dar nu am lăsat-o baltă. În schimb ea, dacă îi zic să ne vedem la o țigară mereu are treabă. Și astăzi am zis ce aveam de zis și zicea ca nu e adevărat că nu știu ce.
Și după prin mesaje s-o apucat de reproșat că eu nu știu cum și nu știu ce...

Fereste-ma domne de prieteni, ca de dusmani ma feresc singur.

Este evident ca te manipuleaza.

Până să fie cu băiatul care e acum, nu a fost așa. Doar ne cunoaștem de 5 ani de zile și nu a fost niciodată așa. Erau zile când nu ne vedeam dar și când ne întâlneam stăteam cu orele la cafea, ieșeam, râdeam. Eu la început când am început să am relație, nu am renunțat la ea. Deși eram cu prietenul meu, mereu o cautam și ne vedeam. Atunci când ea suferea, mereu era la mine și o ascultam. Acum dacă prietenul ei merge la o bere vine la mine, pana atunci are treabă, ocupata și alea alea. Înțeleg că fiecare ne facem viața dar asta nu înseamnă că dacă mă consideri prietena ta cea mai buna, ma lași la urmă. Am înțeles că iubitul ei s-a mutat cu ea și cu părinții ei și dacă vine la mine, nu îl poate lasă cu ai ei dar totuși... Sunt zile când nu pot vorbi față de el. Dar ea dacă ii spun ceea ce mă doare, zice ca nu e adevărat că ea nu s-a schimbat că nu știu ce.
Eu văd că s-a schimbat. A zis că ea nu ține cont de lucrurile astea că ea i-a situația așa cum e. Eu înțeleg dar totuși. Nu când dai de greu ne vedem și când nu, nu ai timp nici de o țigară.
Eu de fiecare dată încerc să discut cu ea dar ea zice că nu e adevărat și după prin mesaje se apuca de reproșuri că eu nu am chemat-o nu știu unde cu prietenul meu, dar ea nici nu mă cheamă l-ai plimbare.
Prietenul meu e plecat în Anglia și a venit după un an de zile și am fost tot cu el și a zis că eu nu am chemat-o nu știu unde.
Dar ea în loc sa fie lângă mine cât timp el e plecat, mă da la o parte. Și ea zice că eu sunt prietena ei cea mai buna.
Dar ea din câte vad, ar fi în stare să renunțe la prietenia noastră pentru iubitul ei.
Eu nu zic să nu fie cu el, dar atunci dacă nu mă consideri prietena ta, atunci nu a-mi zi că sunt.

În plus în ultimul timp pare atât de secretoasa. Dacă o întreb ceva, îmi zice să îl întreb pe prietenul ei, dacă ne vedem toți 3 la o cafea, ei 2 povestesc ce au de povestit și eu stau pe telefon.
Înțeleg că îl iubești dar nici sa renunti la o prietenie de 5 ani pentru o relație care mâine poimâine nu mai e.
Eu dacă zic că îmi e prietena mea cea mai bună atunci e.
Pentru că eu nu am o grămadă de prietene doar una.
Dar ea parca renunță așa la mine într-o secunda...

Da, așa este. Într-un final am discutat cu ea și a zis că mie mi se pare, că ea nu se schimba și alte lucruri.
Am ajuns la concluzia că cel mai bine ar fi să las lucrurile așa cum sunt pentru că văd că orice aș zice, mereu face ca eu să fiu cea mai rea.
Oricum când își va da seama de anumite lucruri legate de relația noastră de prietenie și legat de mine, va veni singură.
Eu niciodată nu am pus-o pe locul 2. Chiar dacă am fost cu iubitul meu. Am încercat să zic așa să mă împart.