Ordonare:
După relevanţă
Cind o sa găsești omul perfect, vei avea șansa să crezi că poti găsi relatia perfecta. Cind vei găsi doi oameni perfecți, relația perfecta devine posibilă. Daca cei doi doresc relația.
E nevoie de cam mult, nu crezi?
Răspunde
Răspunde 
Relatie perfecta nu exista, dar exista relatii foarte bune si stabile in timp, durabile care se automentin de la sine prin faptul ca faceti fiecare ce trebuie fara sa va puneti problema, veti simti sa faceti asa.
Am mai zis si la cealalta intrebare.
Si o exista si relatie perfecta, nu stim! Ca nu i-am luat pe toti la intrebari sa aflam.
Nu vad de ce nu ar exista una perfecta la o adica?! Insa e extrem de rar ca sincronizarea intre cei doi sa fie 100 %.
Sincer nu cred ca exista nimic perfect,cu atât mai mult o relatie.
Îți dai seama,doi oameni străini trebuie sa înceapă sa se adapteze la o viata în doi, la obiceiurile și tabieturile celuilalt, cu gândirea celuilalt, cu reacțiile celuilalt, cu suferințele și problemele celuilalt etc.Nu ai cum sa faci asta fără sa te enervezi vreodată, sa suferi, sa te saturi.
Hey, ce intelegi prin relatie perfecta? Micile neintelegeri nu cred ca se pun, pentru ca sunt si normale.
O relatie poate fi perfecta, DOAR in masura in care cei doi sunt la randul lor "perfecti".
SI CUM PERFECTIUNEA NU EXISTA, depinde de masura in care esti dispus sa faci compromisuri.
Pe asta se bazeaza orice relatie care aparent e perfecta: pe puterea de a intelege si a ierta, de a acepta greselile si stangaciile partenerului fara sa faci o criza de fiecare data, si daca si el se comporta exact la fel, totul va functiona.
Sa nu uitam si ca pe parcursul vietii, datorita diversilor factori, toti ne schimbam.
Poate ai auzit si tu remarca: "sotul/sotia meu/mea s-a schimbat, nu o mai recunosc, nu mai e persoana de la inceput".
De cele mai multe ori, ne schimbam intr-un mod negativ, indepartandu-ne si mai mult de persoana ideala pe care o asteapta partenerul de la noi.
Trebuie să-ți mărturisesc ca eu nu cred în perfecțiune și în plus cred ca ar fi extrem de plictisitor
Acum depinde si ce intelegi prin perfectiune 
Nu stiu ce sa zic, parca as alege perfectiunea plictisitoare decat una care nu merge si trebuie sa tragi de ea constant
Eu prefer sa aibă și ceva defecte sa avem și provocări ca dacă totul e roz e extrem de plictisitor
Nu-ti fa grji, viata ofera destule provocari si in afara relatiei, sigur nu te plictisesti
Nu știu cum să-ți explic ca i-o traba sa ma sfadesc cu bărbatu și dacă ii perfect cum ma mai sfadesc cu el dacă nu am motive
Nu exista, ca femeie gasesti mereu motive
Dacă e pur și simplu perfect nu prea ai ce motiv sa găsești
Exista doar relatii care rezista in fata greutatilor si relatii care nu rezista. Perfecte nu sunt niciunele.
Relatiile perfecte sunt alea in care niciun partener nu are pretentii prea mari de la celalalt sau in care unul din ei lasa prea mult de la el
Eu cred ca da, exista si astfel de relatii dar sunt foarte rare.
Cred ca la unul din zece cupluri.
Da, cum sa nu. Ceturi aprinse ca un foc superb de tabara, suparari lungi si frumoase, discutii intelectuale in contra-dictoriu si iata ca iese o relatie perfecta .
Cu cine vrea si poate sufletelul tau.
Eu te intrebam pe tine, despre tine (era o gluma in froma unei intrebari retorice - ma amuzat ideea de exces de suparare -> relatie perfecta)
Depinde ce înțelegi prin acea relație perfectă, cum definești conceptul.
Dacă perfect înseamnă să nu găsești defecte la partener, să fiți pe aceeași lungime de undă, să nu fie nimic de îmbunătățit la relație, atunci nu, nu există. Dar pe de altă parte, fix această relație "perfectă" pentru mine ar fi cât se poate de imperfectă. Nu vreau ca partenerul meu să fie exact ca mine, să gândească la fel, eu vreau un om care să mă provoace să gândesc diferit. Cât despre defecte, amândoi le avem și mă bucură că ni le observăm și astfel ne ajutăm să evoluăm împreună, devenind mai buni. Iar dacă nu ar exista nimic de îmbunătațit la relație, mi s-ar părea rețeta perfectă pentru monotonie și o relație monotonă nu ar fi perfectă pentru mine. Așa dacă există îmbunătățiri de făcut mereu (și suntem amândoi dispuși să le facem) știm că relația noastră de acum nu e aceeași ca acum un an și nu va fi aceeași ca peste un an.
Asa ma gândeam și eu dacă am fi prea asemănători ar interveni plictiseala
Cati ani ai?
Nu numai că nu există, este imposibilă.
Așa Că stai liniștită, nu există scenariul în care te vei plictisi de cât de perfect va merge.
Pff chiar începeam să-mi fac griji
Câți ani crezi tu ca am? Și după îți spun dacă ai dreptate sau nu
Era o întrebare retorică
Dacă tot mă pui să ghicesc, 99, 99% sigur că ai undeva între 15 și 51 de ani
Pff ar fi super sa mai am 15 ani
Pana la 51 mai am vreo 19
Mulți înainte si casa de piatra (eventual, sau meta-metaforic)
Mulțumesc! Sunt căsătorită de 12 ani
Posibil sa existe și acea relație perfecta, personal cred si in asa ceva spre exemplu, însă îmi este greu sa cred ca nu se confrunta cu problemele conjugale, pentru ca fiecare ne confruntam la un momentdat cu probleme personale si/sau de cuplu.
Un cuplu perfect nu se confrunta cu asa ceva atunci nu ar mai fi perfect
Nu cred că există așa ceva, sincer, în nimic. Până și la muncă unde se vrea a fi productivitate, sunt furtuni, right?
De fapt perfecțiunea nu există.
Corect în plus perfecțiunea difera de la persoana la persoana
Nu exista. Chiar si cea mai buna persoana din lume are defecte si traume. Chiar si bunatatea se poate transforma intr-un defect.
Depinde ce se intelege prin relatie perfecta? adica sa fiti ca 2 indragostiti toata ziua, ca in filme iubindu-va ca 2 copii pana la adanci batraneti? sau 2 oameni cerebrali, cu bune si cu rele, constienti de patimile si nevoile fiecaruia, cu dedicarea unuia fata de celalalt, cu vointa de a ajuta persoana de langa tine, de a o iubi asa cum este ea, cu capriciile ei, cu nervii ei, cu patimile ei. Dar totodata sa invatati sa le si tineti in frau si sa le vindecati.
Pentru prima intrebare eu zis ca exista, dar nu in viata asta. In viata asta exista relatia pefecta ca si lupta pentru celalalt de langa tine, pentru tine, pentru amandoi. Eu cred ca o relatie in viata asta este o terapie unul pentru celalalt. O terapie prin iubire, atat timp cat amandoi sunt constienti ca sunt slabi ca au patimi si neajunsuri. In doi, cand celalalt e aproape de tine e mult mai usor pentru tine la greu, asa si invers. Asa ar trebui sa fie o relatie de cuplu, bazata pe dragoste si iubire mai ales in momentele de cumpana, tristete, agonie etc. Abia atunci va fi o relatie bazata pe adevarata iubire, nu pe niste sentimente egoiste. Si da, atunci ea va dainui la infinit, iubirea nu se va pierde pentru ca va fi inauntrul tau. Iar mofturile si toate puerilitatile din relatie care aduc cearta si despartire sunt din cauza orgoliilor noastre si ca suntem noi prea lenesi si suntem invatati cu prea multe si avem prea mult confort, de aceea nici nu stim cum arata adevarata dragoste si nu o mai simtit, ca ne-am invatat sa fim puturosi pentru sufletul nostru.
Corect! Perfecțiunea e diferită în concepția fiecărui om!
Eu zic că da, există.
Ce ar putea fi inevitabil imperfect?
De exemplu poți descoperi după căsătorie ca nu-ți place cum își așează șosetele al meu le pune alandala eu ii tot explic sa le pună după culori
"De exemplu poți descoperi după căsătorie ca nu-ți place cum își așează șosetele "
Iartă-mă dar dacă s-ar întâmpla asta, relația noastră n-ar fi perfectă decât pentru faptul că eu ar trebui să fac obligatoriu o vizită la psiholog...
"Ce ar putea fi inevitabil imperfect?"
Mie îmi place întrebarea asta. Este surprinzător de adâncă.
Bineînțeles că există un răspuns simplu dar probabil incoerent. El ar fi ceva de genul:
Orice obiect sau fenomen în care putem observa o structură interioară are posibilitate să fie imperfect.
Asta înseamnă că singurele obiecte despre care putem spune că sunt invariabil perfecte sunt cele fundamentale pentru acest univers. Adică particulele subatomice fundamentale.
Deoarece structura este de fapt un fenomen emergent din felul în care obiectele fundamentale interacționează, posibilitatea imperfecțiunii crește exponențial cu complexitatea sistemului.
Atunci când ajungem la scara macro în care ne aflăm orice obiect sau fenomen pe care îl observăm este de fapt un sistem cu o complexitate imensă, însemnând că posibilitatea sa nu se abată de la o structură perfectă este efectiv zero.
QED
¯\_(ツ)_/¯
Răspunsul tău e absolut perfect pentru o structură materială.
Dar relațiile sunt structuri imateriale.
Înțeleg de unde vine ideea că relațiile sunt structurii imateriale.
Dar nu este așa de simplu.
Hai să ne gândim.
Oricare ar fi structura si natura relației, ea se manifestă în realitate prin structuri materiale. Deci pentru a înțelege o relație trebuie să înțelegi și felul în care creează o corespondență cu structurile materiale în care se manifestă. Înseamnă că complexitatea structurei unei relații este mult mai mare decât complexitatea structurilor materiale în care se manifestă.
Pe de altă parte o relație nu este o structură fundamentală. Chiar dacă zicem că structura ei este imaterială în principiu, ea este compusă dintr un șir imens de alte structuri imateriale. Fiecare din aceste structuri trebuie să aibă un fel de corespondență cu realitatea fizică în care se manifestă.
Sărim peste câte etape
Chiar dacă o relație este o structură imaterială, ea este imens mai complexă decât o structură materială. Mai mult, o structură materială nu este complicată, pe când o relație este extrem de complicată.
Ceea ce înseamnă că posibilitatea existenței unei relații perfecte este efectiv 0.
Și nici măcar nu am inclus orice idee despre indemderminismul fundamental al liberului arbitru.
This was fun
Amazing question.
Acum am aflat de ce a zis soțul meu ca are nevoie de o vizita la psiholog șosetele sunt problema în nici un caz eu
Mult prea generală întrebarea. Daca vrei un răspuns scurt... nu există. Daca vrei ceva mai detaliat, e in funcție de ambii parteneri. O relație e musai in doi, deci totul se împarte la doi. De la cea mai mică sau mare neînțelegere, până la toate momentele plăcute. Și să existe compatibilitate ( e foarte important!) Cu cât ai mai multe în comun cu persoana de langa tine, cu atât mai bine. Toată povestea cu "opusurile se atrag" e bună. Dar pe termen scurt. Perfecțiunea poate fi, pentru tine, o plimbare in parc și un suc, pentru alții o vacanță de 20 de mii pe o insulă, 5 zile. Suntem diferiți, percepem perfecțiunea diferit. Nu există nimic absolut. Tocmai de aceea și răspunsul la această întrebare e deschis pentru interminabile păreri. Am fost lăsați imperfecți, tocmai pentru a ne crea singuri perfecțiunea după bunul plac. Nu căuta acul in carul cu fân.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
