Trebuie sa fie nu suflete pereche pentru asta, ci suflete oglinda, care sa fie exact la fel. Dar asta e imposibil, nu cred că există așa ceva.
Poate e valabil doar daca sunt la mii de km distanta unul de celălalt. Nu neapărat fizica, ci și relațional. Am cunoscut înainte de a mă căsători o dama, credeam că e singura, dar nu era, se simțea foarte singura, a fost sinceră și a recunoscut că e măritată, dar că soțul era de "umplutura", era ca și cînd nu ar fi fost, nici nu prea discutau. Intr-un asemenea caz, e posibil. Dar mai bine prefer discuțiile aprinse ce le am cu sotia mea decat sa ajung in acel stadiu. Indiferenta totala e mult mai rea decat certurile. Soția mea îmi spune uneori că sa fiu fericit că se cearta cu mine, că asta înseamnă că îi pasă.
Suntem personalități unice, cu o gîndire unica fiecare, nu are cum sa nu existe diferente de gîndire care sa duca la divergente. Bunicii mei, niste oameni excepționali, in casa cărora chiar nu am auzit certuri, spuneau uneori că nu există casa fara certuri, că cei care zic că nu s-au certat niciodată mint. Și ei au avut certuri pana relația lor s-a închegat, și mai apoi am prins și eu momente cînd discutau in contradictoriu, dar ei au avut o soluție ingenioasă ca sa nu ajunga sa se certe: și-au propus ca atunci cînd lucrurile ar fi degenerat în cearta, sa își zică: "No, du-te la oi!" I-am prins de cateva ori zincindu-si asta, și imediat am văzut cum au aplanat discutia.
Deci, hai sa fim realisti. Nu se prea poate. Daca chiar e cum spune, oamenii aceia merita a fi premiați pentru relaționare și comunicare. Sunt experți la asta.
Da, exact, indiferenta e net mai rea decat cearta. Eu cred că opusul dragostei nu e neapărat ura cît indiferenta.
Și se duce soțul sa bata coasa?
Eu cu soția nu avem așa ceva care sa ne scoată din cearta. De fapt nici nu știu dacă ne certăm . Discutam, uneori foarte aprins. Dar mereu și mereu mergem pe forta argumentelor, avînd fiecare grija sa nu îl atingă sau jigneasca pe celălalt cumva. Cînd terminam, ne uitam atent unul la celălalt să vedem ce efect a produs discuția asupra celuilalt, iar dacă a fost ceva care sa nu fie ok, ne cerem iertare. Cel mai adesea ne certăm pentru o diferență majoră care există între bărbați și femei. Eu sunt cu latura practica, acțiunea, ea vine mai mereu cu ideile, cu detaliile. Are curaj să îmi spună orice idee, absolut orice idee (asta ii place foarte mult la mine, că știe că nu o judec chiar daca spune o prostie), și, pentru că nu știe cum stau practic lucrurile, uneori o tine pe a ei, fără să mă lase să îi explic că e o idee greșită, (ei i se pare interesanta), și atunci eu mă bag încercind sa ii explic că pornește de la o premisă greșită, că nu are rost sa continue, și încerc să îi explic cum stau lucrurile practic vorbind, și așa se aprinde discuția, pana înțelege cum stau lucrurile . Sau, pana înțeleg eu, că și eu pot avea o abordare greșită, acolo unde nu înțeleg cum stau lucrurile.
Înca cateva chestii elocvente mai zic in legătură cu cearta in cuplu. Una am atins-o deja, a diferențelor existente între bărbați și femei. Cineva a comparat asta ca și cînd cele două sexe ar fi de pe planete diferite, Venus și Marte, și a scos o carte extraordinară, in care arata cît de mult pot duce aceste diferențe la conflicte, și că înțelegea diferențelor ar aplana multe conflicte.
Un vestit rabin evreu se zice că nu cununa pe nimeni pana ce cei doi nu s-au certat macar o data. Motivația e clara: pana nu știi cum reactionezi împreuna cu partenerul in fata conflictelor, nu ai de unde sa știi cum le faci fata și în ce sens o ia căsnicia.
Între credincioși, cearta e considerată a fi păcat. Nu e de dorit, e de evitat. Dar, cînd am fost la seminarul teologic ce l-am făcut, acolo la cursul de relații maritale se spunea că ideal e sa nu ajungi la ceartă, dar, că în practica mai greu se tine, conflictele apar, însă ce trebuie făcut e sa ai grija cum ieși din conflict, fără supărare, ranchiuna, etc.
Și, mai e și ascunderea conflictelor. Taci, și nu spui nimic. Celălalt face la fel. Aparent, te înțelegi de minune. Aparent Însă doar eviți conflictele. Și în timp lucrurile se aduna. Și le tii tot mai mult în tine. Pina ce mamaliga explodează, și dai afara tot ce ai acumulat poate in ani de "înțelegere". Și atunci e grav, mai întotdeauna se termina urit. Pentru că se string emoții care devin din ce in ce mai puternice, și cu cît timpul e mai îndelungat pana ce izbucnește conflictul, cu atît conflictul e mai aprig.
Mi-ai citit gândurile Ai dreptate cu cât ți mai mult cu atât creste mai mult și când explodează ii dezastru! Nu se duce, doar îl apuca râsul chiar la începutul căsniciei i-am și cumpărat o coasă și de câte ori pomenesc de ea îl bufnește râsul că el habar nu avea pe atunci cum sa o folosească
Foarte tare, clipul! Și e prezentata doar una din diferențele dintre barbati și femei, cea de gîndire.
Da, e chiar mișto. Și adevărat.
Da, pai asta e chestia, că e și adevărat. Așa că, oricine orice ar zice, e imposibil sa nu existe diferente de opinie, de implicare, de perspectiva, de... Suntem diferiți, și chestia asta, oricît de mult te-ai potrivi cu cel de linga tine, duce la conflicte. Eu rămîn la ideea mea, conflictele apar, ceea ce contează e cum gestionezi conflictele încît să nu degenereze.
Tare videoclipul când o sa am timp am vizionez toate videoclipurile lui e genial omul
Și soția mea îmi baga chestia cu șantajul emoțional cînd stie că am dreptate dar las de la mine ca sa fie bine pentru ea, că știe că așa obțin ce vreau, pana la urma cedează ea. Desigur că și pe noi ne bufnește risul uneori, cînd discutam pe chestii marunte, și realizam pe ce ne aprindem: "Hai, mă, doar pe atît ne certăm?" Nici la noi nu țin, dar daca nu rezolvam, revenim alta data cu o alta discuție, asta înseamnă că uneori lucram in reprize
Pai noi nu ne supărăm nicidecum. Discuții serioase, in care ne aprindem, avem, destul de des in medie cam o data la doua saptamini, dar eu doar o data m-am supărat in 15 ani, iar ea de doua ori. Nu e cearta aia care distruge, cu supărare, cu amărăciune, cu ranchiuna. Noi chiar vrem sa construim împreună, și pentru că vedem lucrurile diferit, ajungem sa avem discuții, și cum amindoi suntem buni de gura, uneori discuțiile se mai aprind. Noi avem un obicei, ne prostim și mai scoatem limba unul la celălalt , și cînd se întâmplă asta știu că e totul ok între noi, și se intampla și dupa discuții, și atunci chiar știu că discutia a fost fara supărare, doar o data era afectata încît nu a răspuns cînd am scos limba, și am lăsat toate și am căutat să îndrept situația.
Sa stai supărat 3-4 luni, e mult. Asta indica probleme serioase în căsnicie.
Perfect de acord cu tine! Eu o singura dată m-am supărat cu adevărat sa spun asa dar am stat și am discutat și am rezolvat problema înainte sa degenereze! Chiar ma gândesc sa pun întrebarea asta cu supărarea viitorul apropiat pentru că sunt curioasa cum gestionează și alte persoane certurile sau discuțiile mai aprinse pentru ca mereu avem ceva de învățat de la alte persoane! Îmi place cum gândiți tu și soția ta se vede ca sunteți un cuplu sudat bine
Da, e o idee buna o discutie pe seama gestionării certurilor. Ar fi multe de învățat.
Nu știu dacă suntem un cuplu sudat bine. Posibil. Am trecut prin mai multe chestii extrem de serioase, dar lucrurile au funcționat, chiar daca mai scirtiiau citeodata. Dar ce știu sigur e că ne potrivim. Sa ai un partener cu care ești compatibil e extraordinar. Contează enorm și în perioadele de încercare a căsniciei, și în conflicte. Să-ți mai spun una de noi, in acest sens. Eram împreuna cu un grup restrins de prieteni. Am inceput o discutie cu toții pe care tema eu cu soția aveam păreri diferite. Atmosfera s-a încins, și eu cu sotia ne-am aprins. Incercam fiecare sa ii demonstram celuilalt că e corecta opinia ce o aveam. Cînd ne-am potolit, unul din prieteni, zice: "Mai, da' voi și cînd va certati vă potriviți!" Și cred că e așa. Nu ne certăm spre dezbinare, raminem împreună, și avem grija sa fie așa, cred că e cam ca la motoare, motorul e un singur angrenaj, dar pistoanele lucrează antagonic unele față de altele, cînd unul e la capătul cursei, celălalt e la începutul ei . Nu știu cît înțelegi, dar alt exemplu mai bun nu am găsit.
Probabil sunt genul care fiecare isi vede de viata lui si nu fac nimic impreuna. Se duc la munca, vin acasa se saluta si fiecare in treaba lui
Asa ma gândeam și eu! Dar după m-am gândit ca poate omul îi mut și atunci e logic ca nu se cearta
" iulia0514 : există căsnicie in care parteneri sa nu se certe niciodată?"
cine spune da, minte! Sf curat...
Poate ca doamna are viata prea usoara, sau sotul ei inghite tot.
Poate traiesc cu parintii ei, iar el nu are curaj sa nu faca tot ce i se spune.
Doar in situatiile alea cred ca e posibil "fara cearta", dar inseamna oarecum fara libertate si comunicare.
Eu zic ca in orice cuplu apar mici/mari tensiuni, iar important este modul in care se impaca, nu frecventa acestora.
E avocată și e mai dintr-o bucata e posibil ca omului să îi fie teamă de ea și de aceea nu zice nimic
Ori ii e frica de ea, ori i-a imbunatatit viata atat de mult, incat se lasa de bunavoie sub papuc, stiind ca ea mereu i-a facut bine.
Sau mai sunt "barbatii" care mereu vor fi sub papuc... Din cauza educatiei de acasa.
Habar nu am din păcate nu-l cunosc pe bietul om sa pot sa îmi fac o idee
Nu exista sa nu ai macar discutii contradictorii, nu poti sa fii de acord intotdeauna cu sotia/sotul sau in general cu anumiti oameni. Certurile fac parte din relatii, deci mie unul mi se pare imposibil sa nu existe si d-astea.
Femeia respectiva ori ascunde lucrurile astea si mimeaza o viata de cuplu 'perfecta', ori sotul e un mototol care face si flotari la comanda ei. Vorba celorlalti, nu e timpul pierdut sa se certe, daca n-o vor face cel mai probabil femeia respectiva o sa-si faca cont pe TPU si o sa isi spuna oful din relatia ei...va spune ca sotul e tot ce ii trebuie doar ca e mereu de acord cu ea si asta o plictiseste, ca au intrat intr-o monotonie.
Totul e posibil sub soare
Eu nu i-am auzit pe părinții mei certându-se niciodată.
Dar poate evitau să se certe în fața mea. Cine poate ști?
Greu de crezut dar e posibil daca e o relatie din aia in care unul dintre parteneri are mereu dreptate iar celalalt nu comenteaza niciodata Intr-o relatie normala tot mai apare cate o discutie in cotradictoriu macar daca nu o cearta.
Nu cred în așa ceva.Peste tot, oriunde, tot mai există certuri, nemulțumiri, discuții etc.
Nu există relații perfecte din ce cred eu
Vreau sa cred ca exista astfel de casnicii chiar daca pare greu de crezut, chiar daca sunt o exceptie de la regula.
Eu zic că există, fără îndoială căsnicii fără certuri. Uneori se mai întâmplă să dai de 2 oameni care se iubesc cu adevărat
Păi și eu îmi iubesc soțul dar tot îi comunic când nu-mi convine ceva!
Da, doar ca sunt foarte rare in ziua de azi pentru ca oamenii sunt orgoliosi si nu se pot intelege sau nu pot renunta la anumite lucruri. Dragostea inseamna jertfa. Daca nu te jertfesti pentru celalalt inseamna ca nu este dragoste.
Asta inseamna sa iti calci pe mandrie cateodata, chiar si atunci cand crezi ca ai dreptate sa cauti solutii la orice problema fara sa superi pe cineva. Cati fac asta? Chiar si la parintii mei care se iubesc foarte mult ma uit cateodata cand se cearta si le vad slabiciunile, orgoliile sau la alte cupluri pe care le cunosc.
Asa tare ma enerveaza ca fiecare crede ca are dreptate si nu vede si din perspectiva celuilalt si nu aduce nimic bun.
Dar asa suntem toti de fapt in anumite momente. Sau aproape toti. Un caz precum ai mentionat in intrebare este probabil 1 la 10000.
E foarte greu pentru ca noi oamenii ne inclinam mai mult spre partea negativa, adica suntem atrasi de lucruri rele tot timpul si e foarte greu sa fii bun, sa nu cauti scandal, sa nu ai un orgoliu mare, sa cauti pacea tot timpul, sa-l intelegi si pe celalalt.
De asta, cred ca asemenea cazuri fericite sunt rare si putem chiar sa spunem ca astfel de oameni sunt binecuvantati.
Nu stiu daca e posibil chiar nici o discutie in contradictoriu dar stiu ca e posibil sa nu se transforme in cearta orice divergenta.
Nu, nu exista.
Doamna aia a mintit sau a spus asa… in general, chestii mici tot exista. Oriunde, chiar si la aia care ti se par tie perfecti.
Am si eu o intrebare si nu pot sa postez, are cineva idee cat ramane un utizilator "avertizat"? M-au suspendat din cauza Patriciei )) si deja a trecut mai mult de o saptamana!
Dacă stai cuminte in băncuța ta te vor scoate de după gratii.Chiar suferi așa de mult că doar nu ți-a luat poliția carnetul, și nici amendă n-ai primit?
E doar avertisment.
Cat timp? Sunt vreo 2 sapt deja si am atatea intrebari, dar nu pot sa le pun si ma tulbura.
Nu te tulbura.Fă-ți alt cont de pe alt mail.
Observ că tu faci acuzații și pe aici. Ai renunțat să mă mai acuzi pe contul meu, acum o faci public peste tot și-mi mai distrugi și imaginea. Din cauza ta, ți-ai pierdut contul. Pentru că din nu știu ce motiv ți s-a pus pata să te legi de mine, Blackanne. Uite că TPU nu doarme și chiar răsplătește, dar și pedepsește. Pe tine te-a pedepsit. Sau cine știe poate te-a răsplătit,
God, atunci când mi-ai spus mie că nu am o viață și o petrec pe TPU, ceva nu tocmai neadevărat, app, dar eu măcar nu am o viață reală de care să mă ocup, dar tu ai, așa că poate ar fi cazul să te ocupi de răspunderile tale reale, man și să-ți vezi de viața ta reală, poate de aceea ți-a suspendat God contul, te-ai gândit?
Lasă-ne pe noi ăștia fără viață reală să ne ocupăm de TPU. Și nu mai face acuzații la adresa mea. Sunt cel mai pașnic om, dar pot deveni și cel mai aprig dușman dacă mă cauți.
Posibil. Dar unul dintre ei lasă tot timpul de la el.
Știu și eu o pereche de genul ăsta. Au lucrat împreună și fac epigrame împreună. Niciodată nu am văzut pe careva măcar supărat.
Păi atunci aia ce viața e dacă unul mereu lasă de la el? Și eu cunosc persoane care mereu sunt Zen dar se mai ceartă și aia desigur nu de fată cu alte persoane!
Este puterea obisnuintei.
Nu i-am cunoscut de tineri, asa ca eu ma refer ca de vreo 17 - 18 ani de cand ii cunosc nu au existat asta intre ei. Si se accepta reciproc unul pe celalalt. Lasa amandoi.
Înseamnă că a devenit un fel de rutina și la sfârșit zilei e fiecare cu treaba lui face fiecare ce vrea pentru ca oricum celalalt nu zice nimic
Posibil.
Răspunsul meu este că, desi exista posibilitatea existenței unei căsnicii în care partenerii să nu se certe niciodată, aceste cazuri sunt foarte rare. De obicei, în relațiile interumane apar discuții contradictorii și unele conflicte, iar acest lucru se întâmplă chiar și în cele mai fericite căsnicii. Cu toate acestea, într-o căsnicie fericită, partenerii trebuie sa se concentreze pe lucrurile pozitive din relația lor și sa gaseasca modalități constructive de a-și rezolva conflictele. Acest lucru înseamnă că, chiar și în cazul în care apar discuții contradictorii și unele conflicte, partenerii pot învăța cum sa se înțeleagă și sa faca fata acestora, ajutându-i astfel sa se bucure de o căsnicie fericită.
Da, exista, dar sunt destul de rare astfel de cazuri. Mai ales in Romania, unde nivelul general de educatie al populatiei lasa de dorit. Deci depinde si de societate, de ce tara vorbim. In tari precum Suedia sau Islanda, poti vedea foarte multe astfel de cupluri. Si in orice alta tara civilizata.
Se poate sa fie genul care nu sunt așa deschiși, și doar se respecta și își cam văd fiecare de treaba lor. Altfel nu îmi explic.
Nu cred, de fapt sunt convins ca nu, și dacă ipotetic ar fi sa fie o astfel de căsnicie este clar ca ceva e putred și relația este moarta de 7 ani
Da exista. Rare cazuri dar exista.
Acolo e vorba de respect. Nu de ambitia ca "L-am luat eu desi il curtau multe".
Dragostea nu este in dormitor ci in intelegerea fata de celalat si de a-i asculta parerea, de a ceda pentu a-i fi si lui bine nu numai tie. In dormitor e doar sexul.
Cand apar divergente, discutiile, sfatuitul in doi le rezolva pe toate. Nu certurile.
Eu știu foarte bine ce e respectul! Respectul nu înseamnă să taci și sa rabzi! Ce faci dacă mâine soțul tău vine și-ți spune "iubire am o amantă și surpriza e însărcinată " îi zâmbești și ii spui felicitări iubire când ne faci cunoștință?" Taci și înduri umilința și trădarea doar pentru că îl respecți?
Heeeeeeeyyyyyyyyyyyyyyyyy! Dca esti casatorita cu un Andrew Tate iti pot garanta 100% ca vor exista divergente. Pe de alta parte Tristan din romanul "Tristan si Isolda" da dovada de umilinta si isi asculta nevasta chiar daca ii zice sa mearga la razboi si sa moara. In concluzi romanul epic cu tematica medievala poate fi o inspiratie si pentru lucrarea ta de bac. Sper ca te-am ajutat si vei lua o nota buna la bacul care te asteapta. pup