Eu stau intr-un oras si ai mei in altul. In seara asta am ajuns acasa si trebuie sa stau o saptamana. Desi sunt cu cei dragi de care imi era dor am un sentiment de tristete si senzatia de durere in piept si simt ca nu ar trebui sa fiu aici. De fiecare data cand trebuie sa stau mai mult patesc asta, dar daca stau 2 sau 3 zile nu am nimic. Voi a-ti patit asta? Ce as putea face sa nu ma mai simt asa?

Se intampla frecvent atunci cand te obisnuiesti intr-un loc si pleci in altul fie si la cei dragi te simti oarecum incomod de parca nu ai mai face parte din lumea aia dar iti va trece.
Gandeste-te ca te intorci curand si ca acolo ai o mica vacanta in care te relaxezi incearca sa iesi sau sa te integrezi in grupul celorlalti...

Da, este sindromul copilului razgaiat!
Nu ti se intampla de fapt nimic, doar frustrarea interioara isi face aparitia.
Dar daca tii cont de respectul pentru parinti si faptul ca le datorezi viata, si tot ce au facut ei pentru tine, te repliezi si incerci sa te bucuri de saptamana aia alaturi de familie, pentru ca vei avea timp dupa aceea, sa faci ce vrei de unul singur.

Tu raspunzi de pe telefon?
-trebuiei sa fei si trebuiei aprintii
- Mi ți se intampla, doar obida isi fac eaparitia. tii cont de erespctul
Nu ma pot bucura, ce sa fac? Te repliezi si încerci sa te bucuri. Punct.

Buna! Sunt constienta de faptul ca ei mi-au dat viata si ca trebuie sa ii respect. Nu ma simt asa pentru ca vreau. Pur si simplu. De aceea am si pus acesta intrebare. Tin la ei enorm si voiam si voi vrea mereu sa ii vad, dar parca sunt tot timpul pe picior de plecare. Nu am stare deloc.