Bună...Nu ştiu ce se întâmplă cu mine... Adică nu ştiu, parcă plâng aşa de des, dar nu pot să plâng când e şi altcineva cu mine, nu pot sa plâng decât când sunt singură.
Atâta doar că nu asta e problema. Poate mă credeţi nebună, dar mi se pare că de la un timp nu mai pot deloc sa fiu fericită-din diverse motive. Spre exemplu, tipul de care sunt eu îndrăgostită e cu altă fată, ceea ce e extraordinar de ciudat pentru că îmi spusese că mă place şi continuasem să vorbim, dar mă rog, eu aşteptam să mă întrebe el dacă să încercăm o relaţie, pentru că, oricum ne comportam de parcă am fi fost împreună. Şi acum el, brusc, e cu tipa asta.
Dar nu e numai atât. Cu mama mă cert în fiecare zi, chiar nu ştiu ce sa fac, parcă viaţa mea o ia total RAZNA!
Vă rog mult, spuneţi-mi ce aş putea să fac-fără mişto. Mulţumesc anticipat şi cred că nu mai e nevoie să spun că dau fundă.

Buna! Am fost si eu in asa situatie. E foarte dificil, stiu, dar trebuie sa mergi inainte. Nu te da batuta. In privinta baiatului. Consider ca el e cu alta fata poate din motiv ca asteapta sa faci tu primul pas, dar nu trebuie sa te descurajezi si nici sa plingi pentru nimeni pentru ca Un baiat adevarat nu te va face sa plingi niciodata! Cu mama e o probleme mai serioasa. Ar trebui sa incerci s-o ajuti si sa faci ca totul sa fie bine. Sa nu va contraziceti pentru ca totusi e mama ta si te iubeste. Important e sa nu te descurajezi. Tu la sigur esti o persoana curajoasa si vei vedea ca totul va fi bine. Doar incearca sa fii calma si intelegatoare. Mie mi-a reusit asa :p

Sincer,cred ca ai intrat intr-o depresie adancaa. incearca sa nu te mai creti cu mama ta, nu e bine si crede-ma daca va veti intelege mult mai bine si, ai sau daca o sa-ti iei un catelus puteti amandoua sa iesiti cu el la o plimbare cat despre acel baiat nu mi se pare corect ce a facut asa ca incearca sa iti gasesti pe atcineva. Sper ca te-am ajutat. Funda te rog:*

Te certi cu mama ta din mai multe motive.Si poate ca o sa iti para absurd ce urmeaza eu a iti spune dar posibil sa am dreptate.
In momentul de fata tu una esti cazuta cu moralul la pamant,o intamplare anume sau un esec din viata este motivul.
Pentru a fi fericita nu trebuie neaparat sa iubesti, iubirea nu inseamna neaparat fericire este mai bine spus un sentiment reciproc.
In cazul tau ar trebui sa apara in viata ta o persoana fie de sex masculin sau feminin, care sa iti ridice moralul, sa te ajute sa treci de aceasta perioada, sa te consoleze si sa iti fie mereu aproape.Sa iti spuna mereu o vorba buna chiar si atunci cand nu ai merita-o.O persoana pe care tu una sa te bazezi

Lasa ca baieti vor mai fi. In relatiile astea, e cam ciudat cum se intampla ca ele sunt trecatoare. Probabil lui i-a fost rusine sa te intrebe daca vreti sa fiti impreuna, apoi a dat peste alta fata care poate a fost mai curajoasa si a propus ea. Mama ta trebuie sa-ti fie cea mai buna prietena, ea te va ajuta oricand.

Mda baieti astia Am trecut i eu prin situatia asta... Si am plans si eu destul dar am invatat un lucru: nimeni nu merita lacrimile tale O sa vezi si tu ca baiatul respectiv tot la tine o sa se intoarca (ca si in cazu meu xDD ) deci nu te mai tot gandi la el.(O sa vada si el ce a pierdut, lasa-l sa planga el) Traieste pentru azi si viitorul o sa-ti aduca numai lucruri frumoase, insa daca acum te macini si esti suparata tot timpul, multi n-o sa vada frumusetea ta Si inca un lucru. La varsta ta, din orice cearta micuta crezi ca viata ta a luat-o razna..Nu-i asa

În priviința băiatului, nu te mai supăra de asta. Băieți cu siguranță mai sunt în clasa ta. Toată lumea (aproape) știe sentimentul acesta. Cât despre relația cu mama ta, sincer, și eu sunt la fel. La fel și eu plâng des, dar la mine nu este vorba despre un băiat sau ceva. Încearcă să fii mai emotivă, pentru că mama ta este singurul prieten care nu te va trăda niciodată, și ar trebui să știi bine asta!

(Referitor la mama)...Stiu asta, numai ca eu din totdeauna am fost deschisa fata de ea si nu stiu ce s-a intamplat acum, caci nu-i mai pot spune chiar tot, tot, tot.

Există unele lucruri pe care nici eu nu le pot spune mamei, cu toate că ar trebui să împărtășim secretele, atâta timp cât mama (de fapt părinții) sunt prietenii care nu te vor trăda niciodată. Probabil este vârsta în care simți niște schimbări, ori ai intrat într-o depresie. Și eu mă mai simt așa câteodată, dar scap de ele gândindu-mă că am niște părinți care mă iubesc indiferent de ce aș face și ce aș fi, plus că nu am avut relații cu băieți, ca tine, apoi, referitor la relația ta: s-a terminat, atâta timp cât toate începuturile au și un sfârșit, plus că mai există băieți cu care poți forma o relație.

Nu ştiu ce să spun...Probabil fiindcă n-ai avut relaţii cu baieţi "ca mine" nici nu ştii ce înseamnă asta...Nu poţi pur şi simplu să spui "s-a terminat" şi ştii de ce? Pentru că doare, măi. De asta. Şi n-am intrat în depresie, este pur şi simplu o stare trecătoare. Aşa ca îţi mulţumesc pentru sfaturi, dar te rog să nu te grăbeşti cu păreri despre alţii pe care nici măcar nu-i cunoşti.
A, da, şi o zi cât se poate de bună!

Mulțumesc că ai comentat și pentru 'defectele' comentariului meu, și da, este adevărat, nu am avut relații cu băieți, uneori chiar doare când te gândești că 's-a terminat'. O zi numai bună și ție!

Ideea e că nu trebuie să mi-o iei în nume de rău sau la mişto. Chiar îţi mulţumesc pentru răspuns. Pur şi simplu m-a cam deranjat chestia cu depresia. Ok, poate sunt într-o depresie şi mi-e greu să recunosc, dar...Nu ştiu, nu mă prea simt nici super tristă [ca într-o depresie], dar nici extraordinar de fericită-deci chiar nu trebuie să-mi iei comentariul în nume de rău.

Oh, nu. Chiar mulțumesc pentru comentariu! Așa poate mai învăț și eu ceva de la alte persoane.

Eu vorbeam serios.

Am înțeles, @DoraDora17, nu trebuie să repeți. Oricum nici eu nu știu ce sentiment simți (dacă ești în depresie), nu trebuie să fii tristă (pentru că nu s-a întâmplat nimic rău), dar nici veselă, pentru că nu ai de ce, să înțeleg, nu?

Cam asa ceva.

Și eu m-am simțit așa în câteva momente, dar o să-ți revii tu, nu-ți face griji.