Buna seara, sunt o femeie de 29 de ani si as vrea sa scriu cateva randuri despre relatia mea, as vrea pareri din partea unor persoane mature(daca se poate)nu vreau sa jignesc pe nimeni.
Sunt intr-o relatie cu sotul meu de 11 ani, avem doua fetite impreuna.El indodeauna a avut un caracter mai dificil, nu pot spune ca nu m-a iubit sau ca nu ma iubeste(bine asta nu mai stiu sigur in momentul asta). Acum 1 an ne-am mutat singuri, el s-a angajat ca taximetrist, nu am fost foarte de acord dar asta e, el nu prea a tinut cont de parerea mea niciodata.In prima faza i-am acordat incredere, nu il sunam, nu il stresam, ma suna el cand voia si cand avea timp.Pana cand am aflat ca una dintre "clientele" lui era foarte familiara, ii vorbea de parca o cunostea de cel putin 1 an, chiar s-a dus si la ea acasa pe motiv ca a trebuit sa o astepte si nu putea sa o astepte in masina pentru ca era frig(iarna fiind), nu mi s-a parut normal si pot spune ca de atunci mi-am cam pierdut increderea in el(m-a mai inselat el si inainte dar sa zicem, ca uitasem, ca iertasem)...De atunci de la faza cu "clienta" eu am inceput sa fiu suspicioasa,sa-l sun mereu,sa-i dau mesaje,sa-l controlez lucru care lui nu ii placea absolut deloc, ba chiar se jura ca el e cuminte, ca nu ma inseala, ca isi vede de treaba lui.De curand, adica de vreo 3 luni un prieten de al lui s-a reintors in tara si au reluat "prietenia" acesta angajandu-se la randul lui tot pe taxi. Vreau sa spun ca in momentul de fata sotul meu isi petrece majoritatea timpului vorbind cu prietenul lui sau intalnindu-se cu el,se enerveaza cand ii atrag atentia ca vorbeste mai mult cu el decat cu mine,ma jigneste, incearca intodeauna sa ma scoata pe mine nebuna din toata situatia asta, sa-mi spuna ca nu ii coordonez eu lui viata, ca nu ii spun eu lui cu cine sa vorbeasca si cat sa vorbeasca.De fiecare data cand ii vorbesc despre el se supara si se crizeaza si ma jigneste. Avem certuri aproape zilnice din cauza acestui prieten.Pe el practic nu il mai intereseaza nimic, nici daca plec nici daca raman, imi spune ca nu vrea sa-si iroaseasca viata din cauza mea.
Am ajuns sa cred ca eu am o problema din tocmai cauza asta scriu aici sa aflu si alte pareri ale unor oameni necunoscuti.
Imi cer scuze pentru unele greseli din text.
Multumesc!
Salut,ei bine situatia data trebuie analizata mai atent.Din ceea ce spui tu realizez ca nu ai incredere in el, iar lipsa increderei intr-o relatie poate sa duca incetul cu incetul la destramarea acesteia. Fara ea, o relatie nu supravietuieste mult timp caci dubiile si neincrederea mereu vor aduce certuri.Totusi,inainte de a avea dubii in privinta unui om,mai ales cand e vorba de unul arpopiat,trebuie sa ai dovezi clare ca te-ar fi mintit. Poate acea "clienta" era interesata de el insa vazand ca are familie a hotarat sa-l lase in pace, sau poate pur si simplu a vrut sa faca cunostinta cu el si atat, in viata noastra mereu vor aparea persoane noi, si chiar si de sex opus, ceea ce este normal. Faptul ca nu isi petrece timpul cu ea e deja o dovada ca nu te inseala.Atunci cand incerci sa fii sincer cu o persoana, si vezi ca oricat ai incerca ea tot nu are incredere in tine, incepi a nu o mai vedea cu aceeasi placere. Evident ca el si singur a inteles ca nu ai incredere in el, si la randul sau a ajuns intr-o stare confuza, si poate ca aceste banuieli pe care le ai l-au epuizat psihic.Nu trebuie sa controlam viata nimanui, nici macar a persoanei iubite, de altfel transformam astfel relatia de iubire in una bazata pe "dependenta" care va aduce multa suferinta si stres. Iubirea nu trebuie controlata, ea apare doar atunci cand ambii o sustin. Faptul ca isi petrece atat de mult timp cu acel prieten arata ca-i place compania lui si-i place sa stea cu cineva care sa nu puna presiune pe el. Unele vorbe spuse de el presupun ca au fost spuse la nervi, cu totii mai reactionam gresit in unele situatii.Incearca sa vorbesti cu el, incearca sa iti ceri scuze ca nu ai avut incredere in el.Sa fim seriosi, daca avea o "amanta" era de mult sa observi asta.Incearca sa nu-i mai controlezi viata, creeaza o atmosfera placuta pentru el, si nu mai avea dubii de la orice fleac pana nu ai dovezi clare. Faptul ca-si petrece timpul cu un prieten nu e nimic rau, nu o lua ca pe un lucru negativ, cel mai probabil are nevoie de un sprijin emotional acum si el si este acest sprijin.
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Sfatul meu scurt si la obiect? Da-i jet, vant sau cum vrei sa-i spui.
Orice utilizator matur sau imatur iti va spune lucrul acesta.
Daca nu ai calcat Tu vreodata stramb, asta ca sa fie un fel de lovitura in orgoliul masculin, atunci nu are rost sa stai cu un asemanea om!
Răspunde
Nu înteleg cum poți sta cu un asemenea om.
Ai zis că el niciodată nu a ținut cont de părere ta, atunci cum de te-ai căsătorit cu el?
Înțeleg că ai două fetițe dar asta nu înseamnă că trebuie să rămâi lângă cineva care nu te respectă.
Lasă-l, ești tânără, poți să mergi mai departe fără el.
Hei! Vreau să-ți spun de la început că nu e vina ta, problema nu a la tine, e la el. Deci nu ar avea rost să te învinovățesti degeaba. Și nu din cauza prietenului apar certuri, ci din cauza lui. El e principala sursă. Ar trebui să te gândești la fetițele tale. Nu cred că merită să crească într-o casă unde certurile sunt la ordinea zilei (îți spun pentru că am trecut prin asta și m-a marcat destul de mult). Tu ai fost o soție foarte înțelegătoare, deci n-ar trebui să se simtă constrâns, că nu are libertate. Dacă spune că nu-i pasă dacă pleci, atunci nu merită să mai rămâi lângă un asemena om. Știu, e soțul tău până la urmă, îmi dau seama că îl iubești, dar el nu te merită!
Mult noroc în orice decizie ai lua!
Isi face de cap daca renunti la el scapi de ceea ce iti produce teama inselat si alte probleme
Situația nu e prea ușor de înțeles, mai ales dacă ascultăm doar opinia unei singure părți dintre cele implicate.
Poate din partea lui, lucrurile stau și se văd cu totul altfel (cum spune de pildă qwertpro), poate o avea și el o vină oarecare - noi chiar nu avem de unde să știm cum stau lucrurile cu adevărat.
Din ce am citit ceva mai sus, pari a fi un „control freak" și asta nu e bine...
Iar dacă el într-adevăr nu își bazează deciziile pe comunicare, iar e un lucru rău - dar cum spuneam, asta este doar felul TĂU de a vedea lucrurile, eu unul îmi permit să am o oarece îndoială în privința asta. Și nu pentru că sunt bărbat și i-aș ține partea, ci pentru că pur și simplu e corect ca într-o dispută să asculți mereu ambele părți implicate și dacă se poate, și ceva martori.
Abia pe urmă se poate trage (eventual) o concluzie mai apropiată de adevăr.
Un lucru însă e clar și sigur: între voi doi nu mai este înțelegere și dacă nu rezolvați asta cumva, e mai bine pentru toate părțile implicate (inclusiv copiii!) să vă separați.
Cred că omul se simte copleșit de viața de adult, realizează că deja e adult în maturizare și caută tot felul de ieșiri și lucruri care să-l facă să se simtă tânăr, aka întovărășirea cu prietenu ăsta cu care probabil se simte ca-n adolescență. în legătură cu aia nu știu
Deci n-am mai vazut asa ceva niciodata de cand stiu site-ul TPU,, tu chiar crezi ca iti citesc tie toate parascoveniile, parafastacurile s-a.m d., măi scursura a societatii? sper sa catadicsesti sa stai in bancuta ta, ca esti si obraznica
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
