| Ilovemilka89 a întrebat:


Buna seara, trec si eu printr-o drama care m-a facut acum sa ma gandesc serios la moarte. Pur si simplu nu mai vad alta scapare, nu mai vad alta solutie. Stiu, sunt muti care au nevoie sa traiasca, si de aceea am pus si o intrebare legata de donarea de inima, pentru ca pe de o parte, prin moartea mea, doresc sa salvez pe cineva care vrea sa traiasca mai mult decat mine.

Sa incep. Toata viata am avut ghinion, si tot ghinionul s-a tras de la parintii mei. Am un tata abuziv, care m-a urat de cand m-am nascut, a zis cum ma vrea moarta, m-a si instigat o data la asa ceva (nu intru in detalii, e mult de spus si nici nu e cazul), si o mama care nu a tinut niciodata cu mine, nu l-a parasit pentru binele meu psihic si nu numai. Nu m-au sprijinit niciodata, niciodata nu au fost alaturi de mine, am simtit mereu ca nu e locul meu aici, ca sunt in plus. Ca le e mai bine fara mine. De fiecare data cand am vrut sa vorbesc cu ea, daca indrazneam sa spun ce ma termina, ma respingea si zicea ca ii stric ziua, sa o las in pace. Am peste 20 de ani si nu-mi doresc decat sa fiu libera cu adevarat, sa ma mut de aici, dar tot timpul intervenea ceva ce ma impiedica. Momentan am o problema de natura fizica, ce nu-mi permite sa alerg, sa merg pe distante mai lungi, sa fac sport, care e singurul ce ma facea sa uit de probleme. Am nevoie de operatie la genunchi, si stiam ca ma poate ajuta o ruda mai instarita cu banii, dar se pare ca imi da doar un bacsis, desi stiu ca ea ajuta straini cu bani multi. Se pare ca nici pentru ea nu insemn mai nimic, desi mi-a aratat ca tine la mine. Pe scurt, sunt terminata psihic, vreau sa ma opresc din plans dar nu pot, nu ma ajuta nimeni, nu ma sprijina nimeni, sufar ca proasta singura in camera mea si-mi plang de mila, desi sunt o persoana puternica, dar acum s-a umplut paharul si chiar ma simt un nimic, neputincioasa.

E oribil sa mi se ia ce ma facea sa uit de probleme, sportul adica, starea asta ma impiedica sa muncesc, sa ma mut de aici sa scap de oamenii care mi-au distrus viata, si m-au inrait foarte rau. Norocul nu-mi surade nici cu solutia asta de a scapa de viata dorind sa-mi donez inima, ca nu e treaba legala. Ma astept si la critici, pentru ca lumea nu stie de obicei situatia, si stiu ca ma vor trimite si la psiholog si la psihiatru.
Nu am nevoie de asa ceva, nu m-ar ajuta cu nimic, vreau doar sa fiu in starea in care eram inainte, sa pot munci sa plec de aici. Dar acum nu vreau decat sa mor, sa scap de chinul asta ce ma macina. Sunt satula sa stau cu oameni care ma urasc, care nu ma sprijina, e usor sa spui "muta-te", dar toti stim ca nu e atat de simplu in Romania, si nici cand ai si probleme fizice si nici cand nu ai o familie adevarata. Sunt cu adevarat singura.

Va cer un sfat ceva, o solutie, ce as putea sa mai fac, va cer chiar solutii similare cu donatia, orice sa nu ma sinucid, mi-ar fi teama ca as supravietui si as fi nenorocita de viata.
Multumesc.

34 răspunsuri:
anonim_4396
| anonim_4396 a răspuns:

"Rămân acestea 3:Nădejdea, credința și dragostea, și cea mai mare este dragostea."
(Din Biblie)

| issra a răspuns:

Si eu am trecut prin asemenea ganduri. Dar totusi de fiecare data m-am steaduit sa fac bine Am muncit cat de mult s-a putut, am invatst. Mi-am ocupat tjmpul cu lucruri frumoaee, am puctst... Ce este imporrant...este ca moartea nu rexolva absolut nimic. Moartea este dingurul lucru care vine sigur. Pentru adta nu trebuie sa misti un deget! Si vine garantat! Dar lumina zilei, asta este cea ai pretioasa. Am fost in comama, peste 160 de ora ...am vazut moartea cu ochii mintii. Era intuneric si intamplari din viitor, din actuzlirate, etc, dar era ca in umbre. Cand am deschis ochii si am vazut ziua, cerul senin si soare. Am simtit ca ma nasc. Dar toate aceste,, sinucideri nereusite au repercursiuni urate si daca viata iti oarea grwa, apou poate deveni mai grea. Dar intunericul, pate chiar iadul sa fii venic in el si sa nu te mai intori niciodata, nu este solutie. Ia viata asa cum este, invata sa te intelegi si lumea sa o intelegi. Du-te la biserica si eu de curand am studiat astrologia

| issra a răspuns:

Si eu am trecut prin asemenea ganduri. Dar totusi de fiecare data m-am steaduit sa fac bine Am muncit cat de mult s-a putut, am invatst. Mi-am ocupat tjmpul cu lucruri frumoaee, am puctst... Ce este imporrant...este ca moartea nu rexolva absolut nimic. Moartea este dingurul lucru care vine sigur. Pentru adta nu trebuie sa misti un deget! Si vine garantat! Dar lumina zilei, asta este cea ai pretioasa. Am fost in comama, peste 160 de ora ...am vazut moartea cu ochii mintii. Era intuneric si intamplari din viitor, din actuzlirate, etc, dar era ca in umbre. Cand am deschis ochii si am vazut ziua, cerul senin si soare. Am simtit ca ma nasc. Dar toate aceste,, sinucideri nereusite au repercursiuni urate si daca viata iti oarea grwa, apou poate deveni mai grea. Dar intunericul, pate chiar iadul sa fii venic in el si sa nu te mai intori niciodata, nu este solutie. Ia viata asa cum este, invata sa te intelegi si lumea sa o intelegi. Du-te la biserica si eu de curand am studiat astrologia. Invata sa te accepti si sa te perfectionezi. Resursele sunt in tine.

| Dragan_Teo_1994 a răspuns:

Eu te pot ajuta sa treci peste aceasta problema! Suna-ma intre 9:00 si 12:00! 0725 791 559