Buna seara tuturor! O sa trec direct la subiect.
Eu de felul meu sunt ascultatoare,mereu i-am ascultat pe ai mei,nu le-am iesit din cuvant si i-am respectat si continui sa fac asta in limitele bunului simt(pentru ca m-am saturat). De la un timp am realizat ca mama ma tine pe loc,ba chiar mai mult ma intoarce din drum sa zic asa cand imi propun sa fac ceva. in seara asta mi-am impus punctul de vedere intr-o chestiune si nu a iesit prea bine si ma simt vinovata,dar chiar nu mai pot face ce imi cere ea,nu acum. un sfat,ce ar trebui sa ii zic,sa inteleaga ca trebuie sa se opreasca din a-mi dicta ea viata. fara comentarii rautacioase pentru ca nu e cazul. nu dramatizez si nici nu fac din asta o problema pe care nu o pot rezolva, dar rezolvarea sa nu fie sa fac ce spune ea. PS:am 19 ani
Ordonare:
Cronologică
Mi se pare cam ciudat sa raspund eu care am 14 ani cuiva de 19 dar suntem in aceeasi situatie deci te ajut.
Din cante am inteles nu te lasa sa faci nimic fara a verifica si tot.
Pai ai putea incepe a face gesturi prin care ii arata ca ai crescut si nu mai ai nevoie de ea[unele mame se simt triste cand vine vroba de crestere si devin si mai impunatoare, dar poate merge]
Apoi ai incerca sa faci orce lucru maruntel si cu atentie ca sa vada ca nu ai nevoie de protectie chiar mereu si poate avea incredere in tine ca poti alege calea dreapta.
Si abia mai tarziu ai putea sa-i spui cu frumosul despre un eveniment ceva gen te duci sa-ti cumperi ceva de...incaltat si sa-ti dea bani pentru a cumpara iar daca refuza ai putea spune ca vrei sa-i demonstrezi ca te poti descurca si sai faci o supriza.
Si poate ai putea incercap[cand consideri tu] sa o faci sa nu-i mai fiie frica, ca poate esti frumoasa [sigur esti
] si incearca de a te tine cu ea sa nu cumva sa ti s eintemple ceva..lacate se intampal pe la TV cred ca n-am mai avea voie nici sa ne ducem la toaleta singuri 
.
Sper ca am dat sfaturi bune .Iar daca nu, te rog nu te supara pe mine
Răspunde
Începi să realizezi că ai și tu opinii și păreri. Părinții tăi s-au obișnuit cu felul tău de a fi și simt că te pot modela cum vor ei... știi cum zic cei mai mulți părinți-Fac tot ce e mai bun pentru copilu meu- dar nu se gândesc că nu o să stai toată viața numai după fundu lor.
Explică-i că ai și tu o vârstă la care mulți trebuie să aibă planurile sale și trebuie să meargă singuri pe picioarele lor...
Buna,
Banuiesc ca esti singura la parinti si cum ai fost foarte ascultatoare parintii au fost foarte protectivi cu tine.
Ceea ce ei au uitat este ca tu ai crescut iar in ochii lor esti tot acea fetita de 9 ani care se joaca cu papusi si primeste bani sau alte bunuri si nu mai zice nimic.
Cel mai bine e sa ai discutii cu ei... chiar daca sunt scurte e sa discuti si sa le spui ca vrei si tu putina libertate de decizie.
Orice decizie vei lua ai grija sa nu sune a razbunare.
Poti sa le spui sa aleaga din 2 situatii si sa aleaga care vor.
Gen. Ies in oras in seara asta iar daca ies la 8 stau pana la 12 cu persoana x sau in locul y.
A doua situatia in vizita la Z si stau pana dimineata.
daca ai mai multe intrebari poti sa-mi scrii si pe privat.
Eu am 18. si pana acum jumatate de an am avut aceeasi problema ca si tine..ba mai rau..la mine dicta tot familionul, adica si sorumea si fratimio..si exact cu zici tu ma saturasem.m-am certat de vreo 4-5 ori cu ei rau de tot.m-am simtit vinovata...am cazut in depresie...au vazut ca sunt nebuna si nu au ce imi face, si intr'un final m'au lasat in pacea mea.
Sentimentul ala de vinovatie, ca am zis ceva gresit sau ca nu am facut ce trebuia, ma intristeaza si de aceea ma determina sa fac asa cum zice ea ca fie totul bine dar nu mai suport asa...adica o fac pe ea fericita ca o ascult si pe partea cealalta eu sufar intr-un fel
Te inteleg perfect. asa eram si eu...si inca sunt, dar nu la fel cum eram. adica tin cont si de ea(eu am crescut doar cu mama)si de fericirea ei, dar tin cont si de deciziile mele, si chiar daca poate se va supara pe mine, ii va trece ei. sau uneori sa iti spun cum fac eu, zic ca ea si fac ca mine .dar daca vine vorba de iesit cuprietenii, ii spun ca stau mai putin, si apoi ii spun ca am intarziat..si nu se supara asa rau. in general cu genul nostru de parinti nu prea ai cum sa o scoti la capat fara certuri, oricat de mult te'ai stradui si ti'ai dori.
Imi cer scuze dar asa se intampla deseori. Trebuie doar sa discuti mult cu parintii si nu va fi usor. E posibil sa ajungi la cearta dar se vor obisnui cu timpul
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
