Buna!
Sufar de depresie și deseori încep sa plâng la ore târzii. Soțul meu, deși susține ca ma iubește, nu e niciodată alături de mine. Nu-i pasa ca plâng, spune ca îl deranjez și ca el vrea sa doarmă. Nu are răbdare cu mine, nu e blând cu mine, doar începe sa urle la mine pentru ca plâng și spune ca sunt dramatica și plâng degeaba. E normal așa ceva? Așa sunt si soții voștri? Eu nu ma simt iubita, ma simt singura și nu am pe nimeni. As vrea sa ascult părerile altor femei/bărbați.

De ce nu divortezi daca esti nefericita?
O relatie de acest gen nu duce nicaieri, decat la ura, certuri si in final la divort.
Pentru ce mai lungesti agonia, daca esti atat de nefericita?

Pentru ca nu am pe nimeni și îmi e greu singura, iar el susține ca ma iubește si nu ma lasă in pace. Mereu se întoarce

Dar la psihiatru ai fost?
Ti s-a facut o evalare, sa vada daca nu ai problema mentala, fiind nimnei nu plange fara motiv... mai ales ca nu esti copilas, ci ditamai femeia.

Pai in ziua de azi, nu prea iti permiti sa mai ai rabdare atat de multa. Du-te la un psiholog si incearca sa rezolvi problema. Incearca tu sa dormi si sa ai pe cineva care plange langa tine si care nu este bebelus. Pune-te si in locul lui. Nimeni nu merita sa sufere. Nici tu si nici el. El nu poate schimba situatia respectiva. Partea buna, este ca tu poti sa schimbi asta. Trebuie doar sa vrei. O sa sune ca un cliseu, dar asta e raspunsul logic la problema ta. Daca plangi, nu rezolvi nimic. Doar inrautatesti situatia. Du-te fuguta la psiholog si rezolva problema.

Eu am stat langa el când el a făcut lucruri grave, iar el nu poate sa fie alături de mine când am nevoie. Nici eu nu meritam sa sufar din cauza lui și totuși am stat ca am zis ca așa e când iubesti pe cineva cu adevarat

O sa fiu si empatica dar si clara, pe tine te inteleg ai intrat in stari naspa si daca o sa lupti o sa le invingi si schimbi gandirea asa ca zambeste, il inteleg si pe sotul tau ca nimeni nu vrea sa stea langa cineva care e mereu trist si se plange dar pe de-o alta parte sunteti o familie si trebuie sa te sprijine moral dar cu conditia sa vrei si tu schimbarea nu doar sa te plangi si sa astepti cum el iti spune zi de zi o sa fie bine, esti o femeie minunata, ti-am luat 2 bilete sa mergem intr-o calatorie si sa ne plimbam de mana admirand tot din jur, in mod normal trebuie sa faca faptele astea dar sa ai si tu o abordare diferita si sa te vada ca lupti cu tine si esti pozitiva chiar daca interiorul tau e distrus pentru ca de la tine incepe vindecarea, hai capul sus ca esti o femeie minunata

Mai du te si fa-i vizite mamei tale și stai pe acolo sau la alte neamuri cu care te înțelegi bine,vezi tu ce faci, mai vorbiți, ti-ar prinde bine, poate de aceea ai și depresiei că te simți singură.
Și legat de întrebarea ta dacă este normal? La mine soții neamurilor mele se poartă si mai urât, ba chiar se ceartă si pe mâncare, tu trebuie să ai grijă de tine cel mai mult.

In primul rand ai spus ca suferi de, depresie.
Ai facut ceva in acest sens, depresia nu trece de la sine decat in cazuri foarte rare si doar acolo unde nu este ceva cronic; la oameni care nu sunt predispusi la tulburari psihice, se manifesta o forma usoara de depresie atunci cand pierd pe cineva drag, le moare un animal de companie etc dar trece de la sine in cateva zile sau cateva saptamani.
In schimb depresia ca si tulburare cronica (sa o numim asa) la persoane predispuse, necesita tratament medicamentos, nu sunt pro medicamente dar sunt pro corectitudine medicala.
Exista statistici care spun ca depresia netratata duce la suicid, la recurenta si la afectiuni ale inimii!
Este important si ca o persoana sa te inteleaga si sa te sustina dar in principal tu ai nevoie de tine insuti sa intelegi ca ai o problema si sa mergi la medicul specialist sa o tratezi!

Ai încercat să-ți faci un amant? Cineva care să empatizeze cu tine și care să te facă să te urci pe pereți de plăcere?

Te încurajez sa citești Noul Testament și Psalmii cu rugamintea către Tatăl nostru din ceruri sa îți lumineze mintea și sufletul prin Duhul Sfânt și sa înțelegi care e mesajul Lui pentru tine în fiecare zi. Nimeni nu ne iubește asa mult ca El. Spune-i pe larg tot ce simți și mulțumește-ca el te iubește infinit. Experimentarea iubirii Lui e cea mai mare fericire pe care omul o pate simți pe pământ.
Poate sotul tău e dezorientat și nu știe cum sa te ajute, nu neapărat ca nu te iubrste.
Prima porunca, aceaa de a-l iubi pe Dumnezeu cu toată inima, cu tot sufletul e și prima noastră nevoie.

La terapie te-ai gândit? Pentru că nu e normal sa te trezești plângând noaptea. Mă gândesc că nu s-a întâmplat o singura data. Nu cred că prima oară când te-a apucat plânsul noaptea ti-a zis sa o lași mai ușor cu gălăgia. Probabil a încercat să te consoleze sa te întrebe despre ce e vorba. Dar depresia nu se vindeca așa tzac pac, daca ai ajuns cu ea in stadiul asta. De la o vreme îți poti pierde răbdarea mai ales daca el nu îți poate rezolva problema.

Căuta sprijinul lui Dumnezeu, nu pe al unui muritor.

Psalmul 84:5-6
"Ferice de cei ce-și pun tăria în Tine, în a căror inimă locuiește încrederea! Când străbat aceștia Valea Plângerii, o prefac într-un loc plin de izvoare și ploaia timpurie o acoperă cu binecuvântări."

Valabil pentru toți depresivi.
Cautati-L pe Dumnezeu, nu vă puneți nădejdea în oameni.

Depresia e o boala imputita. Cauta sa faci tot timpul ceva cu mainile si nu lasa mintea libera.
Sotul meu nu ar face asa ceva si nu pentru ca nu ar vrea. Nu i-am permis niciodata sa ma ignore sau sa urle indiferent la cine.
A incercat o data sa urle si chiar a ridicat mana la mine. Atunci mi-am infipt unghiile in fata lui pana a tasnit sangele. Nu a mai repetat figura.

Wtff

Asa se procedeaza cu barbatii.

Dar e sotul tau ar trebui sa il iubești :

Il iubesc in felul meu!