Sunt mamici aici care si-au refacut viata dupa divort? Cum ati cunoscut actualul partener si cum se intelege cu copilul vostru?

Gata ai dat divortul?

Deja te gândești la altul'?

Bunicul meu a avut o vorba:
"Casnicia este ca o cursa de sobolani. Cand esti afara, vrei inauntru. Cand esti inauntru, vrei afara."

Buna! Nu lua in seama comentariile răutăcioase, mulți se grăbesc să judece.

Eu personal nu sunt o mamă divorțată ci copilul unor părinți care au divorțat. Ai mei au divorțat când eu aveam 9-10 ani. Nu a fost vorba de scandal sau bătăi, pur și simplu nu s-au înțeles niciodată. Au stat împreună mai mult forțați de faptul ca apărusem eu. La un timp după ce au divorțat fiecare și-a găsit pe altcineva și s-au și recăsătorit. Eu am locuit în primă fază cu mama, apoi cu tata pânăsă mă așez la casa mea. Cu noua soție a tatălui meu m-am înțeles foarte bine. Tata mi-a prezentat-o încă de la începutul relației lor, ma lua ocazional în plimbări si vacanțe cu ea, chiar petreceam timp "ca fetele" cu ea. N-am considerat-o vreodată "mamă" dar eram foarte apropiate, ceea ce mama mea ura. Cu soțul ei nu m-am înțeles în primii ani. El nu a greșit cu nimic, e un om foarte bun și calm. Dar la vremea aia îl uram din cauza acordării mamei mele. Ea mi-a ascuns relația asta. Când ieșea cu el îmi spunea că iese cu o prietenă. Am aflat după o vreme de existența lui de la prieteni și am confruntat-o pe mama si a recunoscut. Aveam cam 13 ani atunci. Eram foarte supărată pe ea ca mi-a ascuns asta. Am facut cunoștință cu el după o vreme, dar nu cum mi-așfi dorit. Venise la noi împreună cu fiica lui (7 ani la vremea aia). M-a salutat, mi-a spus cum îl cheamă si a plecat cu mama in bucătărie lasandu-ma pe mine sa ma joc cu fetita lui. La cam 2 saptamani de la interacțiunea aia mama a vrut sa ne mutăm cu el. Eu nu am vrut, dar nu aveamde ales. De la acea mutare au aparut modificări majore în stilul meu de viață și reguli noi, deci nu prea mi-a placut. După o vreme am aflat de la o rudă ca ei s-ar fi căsătorit. Mama ascunsese asta față de mine timp de 7 luni...a fost urât. După treaba asta am plecat la tata. Am fost supărată pe ea mulți ani după. Acum ea spune că făcea asta pentru că se temea de reacția mea, că nu voia ca eu să sufăr. Nu știu cât e de real dar de acum nu mai contează.

Am dat exemplele astea ca sa ărat diferența dintre abordările alor mei. Tata fiind deschis și sincer a procedat mult mai bine decât mama care s-a ascuns. Ți-aș recomanda să fii deschisă cu copilul și să il implici în noua relație, se va obișnui mult mai ușor cu noua situație.

Eu cred ca mama ta avea alte temeri. Exista riscul ca partenerul sa nu o ia de sotie. Si apoi mai iesea cu unul, si inca unul, pana reusea sa-si refaca viata. Pt un copil nu e bine sa stie ca mama a avut 3-6 parteneri. Neputand sa prevada cum se finalizeaza, a ascuns. Din fericire s-a finalizat cu casatorie. Dupa ce l-ai cunoscut si i-ai argumentat sus si tare ca nu ti-a placut, evident ca a ascuns casatoria.
Referitor la ``ura`` mamei pe relatia cu noua partenera a tatalui, e fireasca! E ca si cum ai fi tradat-o! Puteai sa spui ca ``e ok femeia`` si atat. Pune-te in locul ei: un esec, divort, sotul pleaca, dar il iubesti. Copilul tau o adora p-aia ` lalta, iti si spune ce misto e... ea se simte invinsa, in timp ce cealalta triumfa. In sinea ei s-a gudurat mult ca a reusit sa te ademeneasca, nu stiu cat drag o fi avut de tine, dar sigur a facut-o pentru a-l pironi pe taica`tu de tot Am citit ce ai scris, nu e treaba mea dar nu m-am putut abtine.

Nici de cum.am intrebat doar pentru a sti daca mai sunt femei care au divortat si au copil, si care au putut sa isi mai refaca viata in circumstantele de fata

El a ales sa dea divortul pentru a nu a mai avea grija de copil si de mine

Acum înțeleg lucrurile astea, dar la anii ăia nu gândeam așa. Totuși, nu am luat în calcul posibilitatea ca asta să fi fost teama ei. Mulțumesc că mi-ai aratat o nouă posibilitate!