Buna T.P.U.Am o problema foarte foarte grava.Mama,mereu s-a purtat foarte urat cu mine, se uita cu dispret la mine.Nu ca ma batea sau altceva dar avea o privire acra numai cu mine! Cu ceilalti frati nu avea nimic! Zilele trecute am facut prostia de a cauta jurnalul ei personal pe care il are de cand era mica,asa sperand ca voi afla de ce ma uraste. Spre surprinderea mea am gasit un raspuns, dar care era peste asteptarile mele! Cautand prin pagini, am gasit 2-3 pagini care erau scrise foarte urat si in graba ( mama are un scris foarte frumos si este atenta la detalii )dar era descifrabil ca sa zic asa.Nu pot da toate detaliile,pentru ca unele sunt chiar prea personale si nu cred ca sunteti curiosi sa le aflati! Dar am aflat ceva care m-a facut aproape sa lesin : Mama fusese abuzata de ( aici e partea cea mai gretoasa! ) de tatal ei, bunicul meu si a ramas insarcinata cu mine! Va rog sa ma credeti si sa nu radeti.La chestia asta nu am mai reactionat in niciun fel! Nu mai aveam cum sa reactionez, nici lacrimi nu mai ai cand stii ca esti...rodul unui pacat! Dupa ce a venit acasa,m-a vazut in camera ei si,presupun eu ca si-a dat seama ca am aflat ceva.M-am uitat la ea cu privirea aia pe care a avut-o toata viata ei cand se uita la mine si a inceput sa planga.I-am zis ca am aflat totul, ca stiu motivul pentru care a fost mereu asa de acra cu mine.A zis ca nu a dorit sa nu ma nasc si niciodata nu a reusit sa ma iubeasca orice ar fi facut! Mereu am mimat ca sunt cea mai fericita din lume si ca am cea mai faina familie,dar am mintit pentru ca imi era rusine sa le zic oamenilor ca mama nici nu vrea sa ma imbratiseze sau sa-mi zica te iubesc.Ce poate fii mai neplacut si mai dureros decat asta? Dar dupa ce mi-a zis prin tot ce a trecut,cum poate sa mai traiasca, dar eu fiind si trista si suparata i-am zis ca stiu prin ce a trecut si ca este mai mult decat groaznic pentru ca si eu am fost abuzata in trecut de un fost iubit dar asta e altceva deci nu conteaza.Iar astazi, a plecat foarte dimineata de acasa pe la ora 5 si nu s-a mai intors. Evident ca m-am gandit la ce e mai rau si chiar asa a si fost.Imi pare rau ca nu v-am spus tot adevarul de la inceput, numai ca nu am vrut sa credeti ca sunt o cersetoare de mila si ca imi place caterinca.Asta este povestea unei parti din viata mea.Stiu ca am greseli de ortografie,dar asta este tot ceea ce ma intereseaza cel mai putin in momentul asta! Stiu ca nu pare credibila, eu vreau sa cred ca nu e adevarat dar este! Sper sa aveti rabdare sa o cititi.Ce pot sa fac? Cum sa trec peste asta? Si sa nu ziceti ca asta e destinul sau ca asa a vrut Dumnezeu! Va rog, fara din astea!

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook