Bună TPU, am 16 ani, părinți mei au divorțat acum 3 ani, de atunci eu i-am luat locul ei în familie și m-am saturat de acest lucru, eu fac toate treburile din casa, eu ma ocup de fratele meu chiar dacă are 19 ani nu știe nici măcar unde ii sunt pantaloni, m-am saturat, m-am saturat ca dimineață primul gând e 'ce sa le fac azi de mancare', m-am închis în mine, nu mai am chef de nimic, nu mai am prieteni, în fiecare zi îl aud pe tata 'vezi ca nu ai făcut bine aia, aia nu e bine, adu-mi aia, fa aia' uita ca am doar 16 ani, nu știu cum sa ii arat ca nu e normal, ii aud mereu, noi aducem bani în casa, tu stai toată ziua și dormi, ajutați-mă va rog, îmi e teama sa intru într-o depresie de nu o sa mai pot sa ies

Cu mama ta mai ții legătura?

Nu.

Eu zic sa le dai drumul incet la "domnii" din casa...
Intai "uiti" sa aranjezi hainele, lasa-le sa-si caute.
Cu alta ocazie iti gasesti ceva ocupatie urgenta, pleci de acasa in graba la prima ora si te intorci seara. Evident, "uita" sa le lasi mancare. "Ministrul de Interne" va face efectul, vor fi nevoiti sa-sifaca ei mancare.
Daca se plang ca n-au de mancare, ia ceea mai mare oala din casa (de 3-5 litrii sau chiar mai mare) si fa le plina cu o ciorba de zarzavaturi, sa aiba mancare o saptamana. Cand se termina, le faci alta, asemanatoare.
Cratita o pui in frigider sa nu se strica mancarea, iei sa poata servi din ea cand le e foame.

Si cu hainele murdare sa faci la fel: lasa-le sa-si spele singur!

Garantat, dupa 3 saptamani de "tratament" te vor implora sa gasesti o solutie. Din acel moment preiei conducerea familiei si distribui lucrul in casa, dupa persoana si orar, in mod egal.

Ar trebui să vorbești la momentul potrivit și cu calm despre ce probleme și ce ai de reproșat.

Păcat - ea cred că ar fi putut să te sfătuiască cel mai bine.
Altfel, strategia expusă de Dl. Bulă e una rezonabilă dacă masculii nu sunt prea violenți în lipsa serviciilor tale.
Altfel, poate ar fi bine să cauți sprijin la cineva (consilier) de la „Protecția copilului".