Trebuie sa găsești mai multe motive pentru care crezi că trebuie să trăiești. Sunt atâtea, nu doar familia, prietenii, ci mii de oportunități pe care le ai, dar nu le observi acum. Multi ne-am întrebat la un moment dat, ce vom face după moarte, dar cu siguranță nu vrei sa afli. Probabil ai nevoie de cat mai multa afecțiune, iubire, poarta-l pe Dumnezeu în suflet și caută remedii potrivite, nu suicidul. Suicidul e o armă cu un glonț fatal, însă mai bine o învingi. Ai primit șansa la viață, nu ți-o pierde la vârsta asta. Nu te refugia în vicii, cere ajutorul unui om în care ai încredere, nu psihologilor sau psihiatrilor, ci ție însăți! Toată viața e în mâinile tale, nu o scăpa, învingeți gândurile rele și învață să le vezi pe cele calde! O să realizezi că sunt grămezi de sentimente pe care trebuie sa le mai simți, etape ale vieții vor fi și grele și ușoare, însă trebuie sa creezi un echilibru
Poate nu ai fost la psihologul potrivit. Poate char daca simti ca te afli intr-un loc intunecat acum pe viitor lucrurile se vor schimba.
Eu nu cred ca ar fi mai bine asa, gandeste-te poate la cei dragi pe care-i lasi in urma, la ceva ce iti place si nu vei mai putea face, gandeste-te la orice te-ar mai putea tine aici.
Incearca poate sa iesi pe afara, sa incepi un nou hobby, orice iti poate distrage atentia.
Nu uita, mereu exista o lumina la capatul tunelului.
Ai 24 de ani si judeci ca la 14 ani!
In primul rand,nimeni si nimic nu traieste degeaba! Fiecare are o misiune de indeplinit,pe pamant.
Daca nu ai mai fi,parintii tai ar fi distrusi pentru tot restul vietii lor.
La fel si cei care te iubesc.
Sinuciderea este considerata cel mai mare pacat posibil,in toate religiile.
Esti tanara, ai viata in fata, ai o groaza de posibilitati de a te face folositoare, utila, iubita.
Nu fii egoista...pentru că asta înseamnă ceea ce spui tu.
Ai bani de înmormântare sau măcar ai tai o duc bine din punct de vedere financiar?
Andreea.te rog nu mai gândi asa cu toti avem probleme...presupun că esti singura gen fără prieten că altfel nu ai spune asta! Draga mea si eu sunt posomorat nu am prieteni și totuși trec peste! E greu ...mai ales cand suntem majori, nu am prieteni! Doamne off Te rog Andreea nu mai gândi asa! Dacă vrei putem discuta să îți alung acest gând din inima ta! Aștept mesaj!
Incearca sa te afunzi in ceva si sa gasesti o ancora care sa te mentina la realitate pentru a nu te mai gandi la asta.
Multi oameni au trecut prin depresie folosindu-se de ceva anume. Uni asculta muzica, alti citesc sau chiar scriu o carte, iti poti gasi o pasiune sau sa petreci mai mult timp cu prietenii. Incearca sa gasesti lucruri care te fac fericit. Nimeni nu se gandeste la sinucidere cand e fericit. Daca nu indragosteste-te )) macar vei avea un scop in viata =)
Cel mai bun psihiatru, psiholog, esti tu insati, deoarece tu te cunosti cel mai bine.
Insa trebuie sa fii si o persoana puternica pentru a trece peste asta, tu trebuie sa gasesti puterea de a trece pesta asta.
Daca stau sa ma gandesc, si eu aveam ganduri de genu inca de prin adolescenta, si acum, la 8 ani distanta, inca respir, si nu am nici o problema, chiar de ma mai gandesc ocazional la d-astea.
Va multumesc pentru sustinere! Dar nu am spus de ce sunt asa. Am avut o relatie superba de 9 ani. In acesti 9 ani mi-a fost alaturi mereu. Dupa 7 ani ne-am casatorit. Dupa ce am terminat studiile m-am angajat la un cabinet medical de familie ca asistenta. Am ramas insarcinata. La a32-a saptamana mi s-a declansat nasterea si am nascut copilul mort (inainte cu cateva ore de nastere l-am simtit cum misca). Apoi sa aflu ca nu mai pot ramane insarcinata. A urmat un divort pe motiv ca el vrea sa aiba copii si cu mine nu mai poate. Si surpriza cea mai mare a fost ca dupa ce s-a incheiat divortul, sa primesc un telefon si o femeie sa imi spuna ca ea este impreuna cu fostul meu de un an si jumatate. Adica un an si jumatate a fost cu doua femei.
Sper că am fost de folos nu știu exact răspunsul întrebărilor, am spus din propriile cunoștințe. Daca mai ai nevoie de alte sfaturi, îmi poți da mesaj.
anonim_4396 întreabă: