De ce se cearta? Pentru că așa cum au fost în copilărie așa vor fi și la maturitate, și e grav daca nu se schimba.
Iar legat de pamant, sa le facă pe plac, le lasă pământul lor și vedem daca pot ei avea grija de el sau daca știu să planteze o viță de vie sau macar o floare. Vor renunța, daca nu se vor certa ei între ei.
Cat tupeu au mizerabilii aia, vor doar sa profite
Normal ca nu vor pamantul ca ei fiind niste trantori ordinari ce sa faca cu el, mai bine sa profite si ei ca de ce nu? si-au gasit tapul ispasitor, eu i-as da in judecata si ca bonus o mama buna de bataie
Asa este. Acei frati vor produse materiale din munca fratelui de la tara, dar nu se gandesc la faptul ca el a platit impozitul la pamant, ca el a crescut animalele, ca el a sapat la vie si ca el s-a chinuit cu toata munca. Ei nu au ajutat deloc, dar vor bunuri materiale. Nici mie nu mi se pare corect. O matusa de-a mea( detest mentalitatea asta) a spus ca este foarte corect sa vina cu pretentii la bani( nimeni nu spune ca nu iti da un pui can vii in vizita, sau, nu stiu, altceva, cum si noi le dam rudelor noastre cate ceva), ca el munceste pamantul parintilor, la care au toti dreptul, si ca daca vrea sa il munceasca mai departe, trebuie sa plateasca. Nimeni nu se gandeste la munca lui, sau la altceva. Rudele astea ale lui cica nu vor pamantul in sine, ci produse in bani. S
Asa este. Dar multi oameni sunt egoisti, nu stiu ca pretuiasca ce au facut ceilalti. Am observat acest lucru din ce in ce mai des, frati care vor totul pentru ei si isi dezbina legaturile in acest fel. Ei nu se gandec ca nu au platit impozit niciodata, ca nu au investit bani in arat, treierat, etc., ca nu au sapat la vie, ca nu au recoltat nimic.
Cum sa ți-o zic...cam în aceeași situație sunt și eu aia e unii vor numai bani fără nici un efort.
Problema este astfel:
1. Pana ce NU se face succesiunea, nimeni nu poate avea pretentii legale pentru "fructele" proprietatii.
2. Cel care administreaza si intretine proprietatea, poate avea si el pretentii pentru intretinerea proprietatii. Insa neexistand nici un mostenitor legalizat, nu se stie cine-, cui- si cat datoreaza.
3. Singura solutie legala este efectuarea succesiunii. Pana ce succesiunea nu este facuta, nimeni nu poate pune pretentii de chirie sau arendare.
Cam asa este si la mine, numai ca inca nu am ajuns la aciditati si la seisme din acestea? Nu am ajuns la scandal. Tatal meu le-a spus sa isi ia pamantul (el muncind toate partile de pamant, inclusiv ale fratilor lui, el plateste si impozitul, intrucat ceilalti nu vor sa munceasca, decat sa il lase in paragina...), pentru ca lui îi ajunge si asa partea lui, iar ei au spus" nu venim noi din Bucuresti ca sa lucram la camp", insa bat apropouri la adresa banului, spunand " daca nu era si partea noastra, nu mai cresteai animale", insa tata le-a zis mereu "luati-va partile, intrucat mie imi ajunge ceea ce am, il las in paragina, sa veniti atunci voi sa munciti". Si asa pleaca mereu cu sarsanalele pline, si vin in fiecare luna la noi. La noi nu este chiar situatia vecinilor, adica astia din familia mea sunt constienti ca sunt incapabili sa vina sa munceasca pamantul, si de aia se abtin. Dar efectiv am ramas socata de cat de multa agresiune se poate ascunde intr-un om, totul aruncat cu luciditate asupra fratelui sai.
Toti vor bani, insa fara munca.
Eu sunt de parere ca daca ai doi copii maxim poti sa împarți totul la doi in functie de ce vorbesti cu el si cum va hotărâți. Daca esti bătrân faci i un testament unde notez ce ii dai cui si după moartea ta e fiecare cu a lui.
Dacă in schimb ai mai mulți copii si nu ai suficientă avere sa o împarți la toti, corect ar fi sa oferi moștenirea celui/celor ce a avut grijă de tine mai mult. Celui ce te-a cautat macar sau celui ce consideri ca e cerebral si tot o data are nevoie.
Problema asta porneste mai mult din cauza părinților ce nu stiu sau nu le pasa de cum sa gestioneze lucrurile.Pentru ca daca punea totul la punct din start altfel stăteau lucrurile.Pe urma si din vina copiilor, pentru ca multi dintre ei nu conștientizează că pentru a primi mai trebuie si sa dai, sau ca nu sunt singuri in familia aia cat si-ar dori asta.
Eu stiu o situație cu un bătrân la care i-a murit soția. Dupa ce soția lui a murit s-a mutat cu o fata de a lui la care ii făcea viata calvar.Iar aceasta din urmă după câțiva ani la pasat la o sora de a ei.
Cand bătrânul a vazut ca nu are încotro si ca trebuie sa ramana la ce-a de-a doua fata, a început să îi promită ei ca ii lasa toata averea doar sa il îngrijească, sa ii umble in coarne si sa il tina la ea.Fica lui la tinut si pentru ca era tatăl ei si pentru avere, dar bătrânul tot amână sa faca actele sau macar succesiunea sa le împartă fiecăruia ce vrea.Si înainte sa moara, cand fica lui a zis sa le împartă moștenirea sa nu se certe intre ei sau sa de-a bani pe la avocați.Batranul a zis ca nu ii pasa, sa se bată intre ei cu sacuri cum sa batut si el pentru pământul ala ca el nu le lasa nimic.Si asa sa ajuns.
Asa este. Bunica mea, cand a murit, avea destul cat sa le lase la fiecare cate o parte, dar nu a facut-o. Nu a vrut sa imparta de atunci. Cel puin, la mine nu au ajuns sa se certe ca in cazul vecinului, insa imi este groaza sa nu ajungem si noi la astfel de lucruri care sa escaladeze la asa un nivel de gravitate.