| eniza a întrebat:

Stiu ca poate nu are trebui sa scriu problemele mele online dar simt ca nu mai pot si as avea nevoie de ceva sfaturi. Am impresia ca voi dezvolta o depresie atat de coplesitoare incat nu o sa mai pot lupta cu ea deloc. Nu pot spune ca viata mea a fost tot timpul trista dar mereu a existat ceva sa ma puna intr-o situatie penibila/ stanjenitoare incat nu ma mai puteag gandi la altceva decat la situatia aceea. De cand am inceput scoala generala numai probleme am avut..Majoritatea copiilor isi bateau joc de mine nu ma bagau in seama si oriunde mergeam tot mi se intampla ceva: imi puneau piedica, ma impingeau, radeau de mine incat eu sa-i aud, un copil chiar mi-a dat un bulgare in cap atat de tare ca m-a durut capul trei zile si a aruncat cu mancare din gunoi pe mine, doar pentru ca i-am spus sa ma lase in pace si l-am injurat. Dupa aceea la liceu, nu a fost tot asa rau, dar colegii ma considerau ciudata si se uitau intr-un mod groaznic la mine. Am plecat si din tara pentru un trai mai bun si totusi probleme de genul acesta au aparut si aici. Sunt tot la liceu clasa a 12a cum ar fi la noi in tara si tot sunt niste persoane care au spus ca sunt ciudata si rad de mine, ma barfesc, ma ingana pentru ca eu am alt accent cand vorbesc.Nu stiu ce sa mai fac, am crezut ca daca las in urma Romania, totul va fi mai bine dar se pare ca nu.Sa nu mai mentionez problemele de familie care mereu vor fi din pacate, batai si certuri foarte ingrozitoare la mine in familie; ce este cel mai enervant este ca inajnte sa incep scoala in tara in care m-am mutat, minunatele mele rude au decis sa se certe cu mine si cu mama si sa arunce cu pahare in noi.Nici nu vreau sa mai mentionez..Nu stiu ce sa mai zic, nu stiu ce sa mai fac, m-am saturat de toata viata asta; cand cred si eu ca este bine, trebuie sa se intample ceva sa imi strice in ultimul hal buna dispozitie. In ultima perioada am fost din ce in ce mai inchisa in mine si nu am prea vorbit cu nimeni, adormeam plangand si inca nu inteleg de ce alti oameni au tot ce vor ei (chiar daca nu merita) si eu nu pot avea liniste si fericire?! Nu pot sa zic ca nu am cautat ajutor, m-am dus si la un psiholog in scoala dar mi-a aratat niste aplicatii pe telefon pentru medidatie si a spus ca tot stresul meu este din cauza examenelor. Nu prea m-a ajutat, sincer va spun. Simt ca orice as face nu voi fi cu adevarat fericita...nici nu stiu ce as putea sa mai fac nici nu prea vreau sa mai traiesc dar cand ma gandesc ca daca as avea o boala incurabila, as putea muri oricand, imi vine sa plang intr-una. Inca nu inteleg cu ce am gresit atat de mult de viata asta ma tranteste la pamant mereu, si nu e de ajund ca ma tranteste la pamant mai arunca si cu pietre sau da cu picioarele in mine, la figurat, vorbind. In fiecare zi citesc citate pe Instagram dar 1 minut ma simt bine si dupa aceea realizez ca voi ramane o fraiera pentru tot restul vietii mele. Multumesc tuturor care v-ati irosit timpul citind si astept sfaturi. Chiar as vrea sa incetez a mai trai in trecut si a mai suferi atat.

31 răspunsuri:
| Laura a răspuns:

Ţi-ar plăcea să mă atingi? Te-ar face mai puţin depresivă? happy