Buna tuturor.Am 28 de ani si el 37.suntem impreuna de un an si 2 luni la o distanta de 2000 de km.Am ramas intelesi de la inceput ca la anul in vara o sa ma mut la el daca nu o sa intervina nici o problema majora.In luna mai a pus punct deoarece nu mai suporta distanta.I am respectat decizia si am intrerupt orice mediu.de comunicare.La aproape 2 luni ma cautat.sa ne impacam si pana la urma suntem din nou impreuna.El a avut o.viata grea si o copilarie nefericita, in viata sentimentala nu a avut prea mult noroc si a ramas cu frica ca sa nu i.se intample la.fel. Problema este ca eu mereu.sunt alaturi.de el hiar daca suntem.departe,il.ascult il.sfatui.il.sprijin.ce pot si ma preocup pentru el, dar din partea lui simt doar indiferenta, pasivitate cum ca nu l-as interesa prea mult.Ii spun mereu ca nu il simt in totalitate cu interes pentru relatie incerc sa comunic cu el si mereu imi da acelasi raspuns:ca daca nu ar avea nimic pentru mine nu m-ar mai suna, nu si-ar mai cheltui banii ca sa ma sune.Tin sa specific ca mereu imi spune ca are atatea probleme si e stresat din toate partile ca nu se poate imparti. Mereu problemele lui pe 1 loc. am incercat si incerc sa il inteleg dar am ajuns sa ma intreb daca chiar merita sa mai lupt sau sa o las balta. Nu stiu ce sa mai cred cateodata imi da impresia ca nu tine la mine deloc, de iubit nu mai vb ca mi-a spus ca nu poate sa imi spuna ca ma iubeste ca s-ar minti pe el apoi pe mine.Acum vreo cateva luni cand am mers la el am suprins conversatii fierbinti pe face cu alte dsoare la care mi-a zis ca face chestii de astea din pierdere de timp dar ca are sentimente pentru mine. Ce ma sfatuiti sa fac? Daca as sti ca intr-adevar tine la mine si vrea ceva serios as continua. Ce ma sfatuiti?
va multumesc si imi cer scuze pentru greselile de ortografie dar am scris in graba.

O persoana care te iubeste iti spune acest lucru, te respecta si te face sa te simti iubita si apreciata.Pe situl jw.org sectiunea cupluri poti gasi unele articole utile.

Este stresat de treburi si probleme si ''trateaza'' cu altele de plictiseala? Poti trage singura concluzia.

Draga mea, tu ești tinerica, nu se merita sa îți iei in bărbat cu 11ani mai mare ca tine! Din moment ce el vorbește si cu alte domnișoare nu e okey. Daca te-ar iubi cu adevărat ar face tot posibilul sa stea alaturi de tine si nu ar mai avea ochi pentru alte femei. Distanta strica o relație, e ca o relație virtuală si riști sa fii înșelata si sa suferi si tu la rândul tau sa te îndrăgostești de alt bărbat. Relațiile la distanta nu merg:ai nevoie de el, de mângâierea lui, de sărutul lui, de îmbrățișarea lui. Nu de niste mesaje care nici nu crede ca le simte. Eu nu zic ca nu te place, dar s-ar putea sa aibă pe altcineva acolo fara ca tu sa bănuiești ceva pentru ca nu ești lângă el sa ii vezi comportamentul. Sfatul meu este sa pui capăt aceste relații. Sunt 100%sigura ca îți vei găsi pe cineva pentru ca ești tânără. Nu e singurul bărbat de pe lumea asta. Sper ca te-am ajutat. Succes! Fundă?

Oricum o dai, trebuie sa conștientizezi faptul ca relațiile la distanta sunt foarte dificile. Chiar si atunci când exista foarte multa dragoste si dorință intre parteneri este greu sa menții pasiunea aprinsa. La voi se pare ca tu ești cea care știe ce vrea. Este mai mult decât clar faptul ca te tine de rezerva. Lasa-l să-și vadă de conversațiile lui fierbinti si gaseste-ti un bărbat care sa te merite. Byeee!

In locul tau, eu nu as mai continua cu el. Daca nu te face sa te simti iubita acum, cat e singur, de ce crezi ca va fi altfel cand vei fi cu el? Nici partea cu discutiile fierbinti nu e de loc in regula. Probabil ca ele vor continua si cu tine acolo.
Am fost si eu intr-o relatie la distanta, in total 14 luni, la 9500 km, sunt cu 9 ani mai mare decat ea. Nu am vorbit decat cu ea si nu am asteptat sa mi se ceara declaratii.

Bună.
Coboară cu picioarele pe pământ.
Cum adică stă de vorbă cu altele în timpul liber? Să stea cu tine la discuții, să aibă curajul să-ți spună sentimentele care le are, te iubește sau nu, etc.
Pa, pa.

Nu mai continua relatia. e un vrajitor si jumatate. plus ca il paste crija de mijloc.
nici la tine nu e usoara ecuatia, maine-poimaine faci 30... si s-a cam dus tineretea frumoasa, vine aia responsabila.
orice ar fi nu iti fie teama sa ii spui deschis parerea ta si sa iei o decizie pe care o vrei tu cand vrei tu, nu sa faci numai cum zice el.

Cand ai o copilarie si o viata ca a lui e foarte greu sa mai intri in vreo relatie de orice fel cu oricine, parerea mea e sa fi cat se poate de intelegatoare cu el, e foarte probabil sa ii fie greu sa mai aiba incredere in cineva sau ceva datorita situatiei in care se afla

Buna
Eu cred ca ar trebui sa fortezi un pic nota si sa luati o hotarare benefica pentru voi in relatia de cuplu.
Te iubeste dar nu stie ce v rea de la viata.
Daca te-ar ptroinde pe tine ca ai astfel de conversatii cu barbati, te-ar crede ca nu este nimic si ca vorbesti doar din lipsa de altceva?
Sincer eu nu cred in aceasta relatie si cred ca nici sentimentele lui nu sunt 100%, ori a fost fript prea tare si ii este frica sa iti marturiseasca ca te iubeste..sincer la varsta lui ar fi cam greu sa zica cuiva te iubesc
Hotararea iti apartine in totalitate, daca nu te hotarasti, va fi greu sa te desprinzi de aceasta relatie c are iti face mai mult rau.
O seara buna

Va multumesc tuturor pentru raspunsuri! Am stat de vb cu el ff serios i-am spus ca avem anii carev i avem, mai ales el, ca nu mai suntem la varsta sa ne jucam de-a soarecele si pisica si trebuie sa fim siguri si constientio de ceea ce vrem, si daca nu mai bine fiecare pe drum, ul lui pentru ca nu avem nici o obligatie unu fata de altu si suntem liberi sa facem ce vrem, ca daca crede ca nu este pregatit sau ca nu poate sa duca aceasta relatie sa imi spuna si sa ma lase in pace, sa ne vedem fiecare de ale noastre. Raspunsul lui a fost ca are sentimente pentru mine dar ca chiar ca nu stie cum ar putea sa se mai comporte in afara de faptul ca ma suna avand in vedere ca este distanta, ca daca am fi unu langa altul s-ar schimba situatia. Mi-a spus de la bun inceput ca el la mine nu o sa vina pentru ca are servici bun, cu contract de 10 ani + ca nu plateste chirie nici cheltuieli si ca daca ar veni la mine nu ar gasi de munca. Este adevarat, ca aici unde sunt eu e greu cu munca la fel ca si acolo la el doar ca el are de munca sigur.

Referitor la relatia care avut-o: a stta cu o tipa 7 ani, i-ar fi dat si luna de pe cer( ceea ce va spun este din conversatia care am suprinso intre el si respectiva) dar ea a inceput sa umble cu altul, pana cand acesta a prins-o si pe deasupra la plecare la mai si facut de bani.S au separat, ea ar fi vrut sa se reintoarca la el dar el nu a mai vrut. Din ce imi spuneau preteni de ai lui a suferit f mult de atunci s-a schimbat enorm, sa dedicat doar muncii si a devenit rece.
Dar problema este ca toti am trecut prin despartiri, toti avem probleme, unii mai putine altii mai multe si pentru aia incercam sa compaginam totul. daca crede ca nu poate face o diferenta intre probleme personale si relatie trebuia s am alase in pace si sa nu mai ceara o a 2 sansa.

Totusi lucru asta m, a debusoleaza, ca daca nu ar avea nici un sentiment fata de mine si nu ar dori nimic serios, avand invedere ca este si distanta care este isi vedea de viata lui odata ce apus punct si nu se mai reintorcea sa mia ceara o sansa. Si aparte nu m-ar mai suna ca si tlf costa bani oro ca are minute ori ca nu tot trebuie de incarcat. Sunt in dubii, ma gandeam totusi sa fac tot eu un sacrificiu si s amerg la el sa facem o proba de 2 3 luni sa vedem cum ne ar merge si daca nu adio dar pe alta parte nici nu stiu daca merita. totusi ar trebui dupa un an si 2 luni incare ne am vazut de 6 ori sa fie si el mai explicit, sa fie mai comunicativ sa fie mai preocupat si d epers mea nu doar de problemele lui.

"Ce ma sfatuiti sa fac?"
"Ce ma sfatuiti?"
Ai doua optiuni:
1. "Si aruncati asupra Lui toate ingrijorarile voastre, caci El insusi ingrijeste de voi." (1Petru.5:7)
2. Sa-ti continui viata(si relatia) fara Dumnezeu.
Da-mi voie sa mai adaug cateva cuvinte la cele de mai sus.
Le scriu deseori adolescentilor ca sa nu se mai avante intr-o relatie, daca ei nu si-a facut un scop, o tinta -si aceasta trebuie sa fie casatoria. As vrea sa te intreb(si nu trebuie sa imi raspunzi mie, ci tie): tu ai avut tinta aceasta cand ai intrat in relatia cu baiatul acesta? Ori, ca si adolescentii, ai lasat relatia aceasta purtata de val si vant ca o barca in mijlocul oceanului?
Pe de alta parte, Biblia spune ca Dumnezeu i-a adus ajutorul potrivit lui Adam. Tu cum stai cu El? Cum stai cu Dumnezeu? Ori ai decis sa iti conduci viata de una singura, cu propriile maini? Mi-e teama ca nu vei reusi sa faci lucrul acesta, si totodata sa fii si fericita.
Un alt aspect important este ca nu mi-as face o relatie cu cineva care isi pune mai inainte probleme lui. Mai mult decat atat, intai trebuiesc rezolvate toate problemele, si mai apoi mi-as incepe o relatie. Deseori auzi printre anunturile de matrimoniale, expresia: "Persoana fara obligatii." Aici eu nu vorbesc doar de faptul ca unul dintre cei doi are rate de platit; ci vorbesc de faptul ca trebuiesc rezolvate toate problemele care nu sunt inca rezolvate. Mai mult decat atat, atunci cand se incepe o noua relatie, trebuiesc daramate toate podurile care iti ofera posibilitatea de a te mai 'intoarce' inapoi la viata de dinainte cu problemele si placerile pe care le aveai mai dinainte. Si mi-e teama ca baiatul cu care vorbesti nu este hotarat sa faca lucrul acesta. El nu a incheiat placerea de a sta de vorba cu alte fete; el nu si-a rezolvat problemele, si de aceea le are mereu si mereu inaintea lui.

Tu spui: "il.ascult il.sfatui.il.sprijin.ce pot si ma preocup pentru el, dar din partea lui simt doar indiferenta, pasivitate cum ca nu l-as interesa prea mult." Sa stii ca asa ne comportam si noi fata de Dumnezeu.
Te sfatuiesc ca pe o sora sa cauti mai intai sa ai o buna relatie cu Dumnezeu, si apoi o relatie cu un baiat. Nu-ti zic sa renunti la baiatul acesta; ci iti spun ca relatia cu el sa o pui pe locul 2; iar pe primul loc sa fie relatia cu Dumnezeu.
Spune-i acestui baiat ca iti doresti o pauza in aceasta relatie; ca ai nevoie sa reflecti mai bine asupra relatiei voastre. Daca te va intreba cat timp, tu sa-i raspunzi: "Nu stiu. Cat va vrea Dumnezeu." Cauta ca sa te ingrijesti mai mult de viata spirituala; si Dumnezeu a fagaduit ca Se va ingriji de noi. El iti va da siguranta si stabilitate; numai tu sa faci ce spune El: "Incredinteaza-ti soarta in mana Domnului, increde-te in El, si El va lucra". (Psalm.37:5) Este greu, este usor sa te increzi in El? Tu vei sti lucrul acesta daca vei incerca.

Buna, sunt de acord cu tine, cand ai o viata grea si asa mai departe e greu sa te mai avantezi in relatii. Aici problema nu mai este ca e vb de oricine, este major, ma cunoaste stie cum sunt, chiar el a spus ca sunt o fata de milioane ca mai rar ca mine, ca nu sunt nici materialista si ca nu a stiut sa ma aprecieze si sa puna pret pe mine dar cand e vb de fapte deja se eschiveaza.Sunt cat se poate de intelegatoare, cum am zis si in anterior-ul mesaj dar pana cand? Vreau sa vad si din partea lui ceva, nu doar ca ma suna si atata, sa se sacrifice si pentru relatia asta, sa vina sa ma vada dar fara sa fie eu aia care il intreaba mereu: Cand vi? cand te vad? macar un weekend, vreau sa vina de la sine si sa spuna uite m-am gandit si vin sa te vad un weekwnd. E adevarat ca mi-a spus ca daca e imi ia un bilet sa merg eu la el, dar a zis doar nu a facut inca. Pana cand sa am rabdare si sa il inteleg? ma gandeam s afac pe naiba in 4 si s ameg la el sa incercam sa locuim impreuna sa vedem cum merge dar cum pot sa fac lucru asta daca el nu se manifesta nici cum si mereu baga distanta si iar distanta sau ca acum este in gaura de bani si incearca sa stranga de pe toate partile. pai ce vina am eu ca e in gaura, doar nu a intrat in gaura din cauza mea.cat sa tot inteleg?