E adolescenta, iar tu ai vorbit urat la adresa mamei ei, cumva e normal sa reacționeze astfel.
Treaba e ca ea încă nu poate sa perceapă divergentele dintre voi, ca poate și mama ei greșește și etc.Sau, pur și simplu i se spune sa te ignore.
Cred ca nu ar trebui sa bagi în seama lucurile astea, cu timpul vor trece.Iar dacă nu, tu ai de trăit cu iubitul tău nu cu neamurile lui.
Foarte adevărat, la asta nu m-am gândit. Dar și ea e conștientă ca mama ei e foarte rea în general. Mereu auzeam cum se ceartă cu ea din nimic. Ceea ce ma surprinde extraordinar de tare e faptul ca nici măcar nu am primit din partea ei,, la mulți ani". Poate că ai dreptate, doar ma ignoră.
Și mama se mai certa cu cumnata, dar dacă eu auzeam doar varianta mamei îți dai seama ca pe ea o credeam.Plus ca nah, e mama cum se zice.
Asa se mai intampla.Si cumnatul meu dacă as zice ceva urat de mama lui s-ar supăra pe mine.Doar ca eu nu îmi bat capul cu asta, încerc sa evit cearta sau jignirile, dar dacă nu se poate, se poate supăra tot neamul ca aia e.
"Urmează sa facem cununia civila iar la cât de supărată sunt îmi vine sa nu chem pe nimeni din familia lui."
Indiferent cum s-au comportat cu tine oamenii ăia, nu poți decide tu singură că nu-i vei invita la cununie. Totuși se căsătorește și fiul lor, nu te căsătorești doar tu.
Dacă nici el nu vrea să-i invite, asta este altceva. Dar nu poți să iei tu hotărârea asta singură.
Mulțumesc dar hotărârile mereu le-am luat împreună. Nu ii prind mâna la ușă sa facă cum zic eu.,, Indiferent cum s-au comportat cu tine..." pai mi-au făcut mult rău, tu ai putea in ziua cea mai importantă să privești în ochi acești oameni? Mi-e greu sa cred
Dacă ați luat această hotărâre împreuna, atunci este ok. Am și specificat asta în răspuns.
Însă tu ai folosit persoana întâi singular: "îmi vine sa nu chem pe nimeni din familia lui"
Dacă decizia a fost luată de comun acord, ar fi trebuit să spui "Ne vine să nu chemăm pe nimeni din familia lui".