| Calinovatopu1000 a întrebat:

Buna tuturor!
Am si eu o intrebare, de fapt in randurile ce urmeaza e povestea mea de viata spusa pe scurt iar niste sfaturi mi-ar prinde bine.
Deci sa incepem.
Sunt intr-o relatie de 4 ani, concubinaj cum s-ar spune pentru ca nu suntem cu acte in regula.
Sa spunem asa de la inceputu relatie nu prea a fost iubire, a fost mai mult interes, din partea mea si cred ca si al ei, pe scurt amandoi urmaream ceva anume de la celalalt.
De 4 ani locuim impreuna.
Problema este ca de la bun inceput nici unu dintre noi nu am fost fidel celuilalt si de la bun inceput din punctul meu de vedere nu ma vedeam cu ea intr-o relatie serioasa sa ajung la casnicie sa raman cu ea o viata.
Am tot tinut-o asa vreo doi ani pana intr-o zi cand am aflat ca este insarcinata.
Dupa multe discutii si consultari am decis ca pastram copilu si o sa ne vedem fiecare de treaba si de familie.
A venit baiatu pe lume toate bune, toata lumea bucuroasa dar dupa o vreme am fost nevoit sa plec o perioada in strainatate iar ea a ramas cu copilu acasa.
In tot acest timp cat eu am fost plecat ea a avut discutii cu diversi barbati unele prea intime chiar iar altele in care se plangea de mine la diversi barbati.
Repet si nu ma scuz si inainte si dupa am mai facut si eu, nu am fost usa de biserica, dar daca am mai facut nu am facut sa afle ea deci nu se poate spune ca mi-a platit cu aceiasi moneda din moment ce ea nu stia ce fac si ce am facut iar eu am dovezi clare impotriva ei.
Problema este ca nu a incetat si nu inceteaza sa vorbeasca cu altii pe Facebook, la telefon ba chiar a avut o "relatie" cu cineva pe care la dus in casa cand eram eu plecat si cu care iesea.
Mai este o problema, de fiecare data cand ne certam ( niciodata in preajma copilului) si cand ne certam e doar din cauza ca o prind ca are diverse discutii pe Facebook, la telefon ( cum a fost si in seara asta, motiv pentru care am zis ca chiar nu mai pot si sa cer niste sfaturi, a sunat-o o prietena de a ei sa ii deie nr de tell a unui baiat cu care ea a fost incurcata anul trecut cand eram eu plecat.
O cauta ala si bineinteles ceva discutii a avut cu fata aceia ca nu o suna de nebuna sa ii deie nr aluia) ganditi-va cum m-am simtit cand a sunat aia, eu cu ea in pat si cum ia raspuns i-a zis direct " hai ca ti-am facut rost de nr lu x...)
Asa si la fiecare cearta provocata doar din motive de genu, niciodata din alte lucruri banale ea de vina si mai e si violenta, gen tranteste diverse lucruri, injura, chiar se si rasteste la mine, daca ar putea sa ma bata sunt sigur ca ar face-o )
Toata "durerea" mea in povestea asta daca pot zice asa e ca toate astea le-am iertat dupa ce s-a nascut baiatu pentru ca il iubesc foarte mult, chiar nu imi vad viata fara el.
Am stat si i-am iertat si i-am trecut foarte multe cu vederea pentru baiat pentru ca nu vreau sa creasca fara mine dar chiar nu stiu ce sa mai fac.
M-am si saturat de tot ce face ea si nu mai inceteaza, nu am incredere in ea deloc si tot timpul parca imi ascunde ceva.
Ca sa zic inca ceva viata noastra familiara e ok, fara lipsuri materiale ducem o viata ok nu putem sa ne plangem ca lucram pe 1000 de lei ( bine si aia sunt banii dar ca parte materiala la noi e ok)
Sa trecem la ce e esential.
Deci chiar nu stiu ce sa fac, ma gandesc la copil si doar la el.
Daca ar pleca sa imi lase copilu asi fi cel mai fericit.
Dupa cum am zis in primi doi ani am stat mai mult din interes fara sa cred ca ajung la ceva serios si dupa i-am iertat pentru copil.
Chiar sunt in cel mai greu moment al vietii mele, daca ne-am desparti ea ar pleca la parintii ei care stau la 300 km de mine si atunci clar asi vedea copilu foarte rar.
Nu stiu ce am de facut, este foarte greu si sper sa ma intelegeti ca e tarziu sa ma judecati si sa ma criticati.
Va multumesc!

3 răspunsuri:
| BlyeeetAK47 a răspuns:

Scuze ca iti pun o intrebare asa intima, dar esti sigur ca e copilul tau?

| Calinovatopu1000 explică (pentru BlyeeetAK47):

Da.
Am facut Adn'u plus ca copilu imi seamana foarte bine.

| Ninairina a răspuns:

Buna din punctul meu de vedere ar trebui sa stai și să discuți cu ia gândește nu-i ok că un copil sa crească fara mama sau tata îți zic din experiența părinți mei au divorțat când aveam 3 ani și n-am avut parte de dragostea mamei deci eu așa cred că-i mai bine sa stai și să discutați săi explici ce te doare