Ne-am intalnit prima oara in cimitirul Bellu, la propunerea ei. Era o tipa cu par cret draguta si destul de simpatica.
N-as putea sa o numesc intalnire, ca eu n-aveam de-a face cu tipul. Pur si simplu l-am vazut o data, mi-a zis ca ma stie, ca mi-a trimis cerere pe hi5 si ca nu i-am acceptat-o. Eu eram la o prietena si el a venit acolo. Ii eram cam draga, el vorbea cam mult si ca sa scap de el, am plecat acasa. Faza nasoala a fost ca mi-am uitat un hanorac la prietena mea si el l-a luat sa mi-l aduca. Ce a urmat? Nebunie curata. Dobitocul s-a intalnit cu tata si i-a spus ca noi suntem impreuna de mult timp, ca ne iubim si ca a venit sa-mi ceara mana. Iti dai seama ce penibil a fost? Mai ales ca sor-mea ma lua la misto, cand eu n-aveam nimic cu respectivul. Parca aud si acum "ia spune Emilia, te mariti, a?"
Si una si alta, la prima intalnire cu sotul a ramas fara frana la masina... fara frana am ramas si in viata ca acum suntem casatoriti si avem 2 copii si unul pe drum :-))
O gramada de "zi si tu ceva" pana sa am personalitatea sa nu mai fie cazul.
O intalnire in care ea a insistat sa iesim, am mers la mec, si cand a fost sa platim i-am zis sa scoata banii (pentru consumatia ei). A facut o scena in fata fetei de la casa, apoi mi-a tinut un discurs ca nu a mai fost asa insultata niciodata.
anonim_4396 întreabă:
Dianitta întreabă: