Desigur ca poti. Iti trebuie rabdare si perseverenta. Poti apela si la ajutorul unui psiholog, de ce nu?
Demostene, o figura celebra a antichitatii, a fost balbait si avea si alte defecte de vorbire. Prin rabdare si perseverenta a ajuns cel mai mare orator al antichitatii.
Multumesc pentru raspuns, dar cu balbaitul nu mai am probleme, sunt prea emotiva, de problema asta nu stiu cum sa scap...Cum as putea sa fac sa nu mai ma consum pentru orice nimic? Asta e marea mea dilema.
Nu sugeram ca esti balbaita, ci ca orice problema ai avea, sta in puterea ta sa o depasesti, cu rabdare si perseverenta. Propune-ti obiective clare pe termen scurt si fa-ti un program de viata care sa nu-ti lase timp prea mult de despicat firul in patru. Implica-te in proiecte comune cu ceilalti, fie ca e vorba de scoala, de un sport de echipa, de distractie sau de actiuni umanitare. Iar ideea cu psihologul nu e rea deloc, pentru ca te poate ajuta sa-ti depasesti complexele.
Trebuie mai intai sa ai incredere in tine , ca o poti face.Incearca sa gandesti ce ti-a spus acea persoana, sa o "citesti", mai ales daca o cunosti.Sunt insa de parere ca o poti face, doar daca vrei si daca te vei gandi mereu la aceasta.Gandeste ce spui inainte de a o face, analizeaza bine vorbele ce iti sunt dedicate si inainte de a reactiona intr-un mod obisnuit de tine OPRESTE-TE, studiaza-l si respunde calm.Nu mai lasa emotiile sa te "imbratiseze", sa te cuprinnda intr-u totul, mai bine rationalizeaza totul.Binenteles, nici indiferenta nu e o cale tocmai buna, dar prin aceasta elimini incet, incet supararile ce crezi ca-ti sunt suparari, neincrederea ce crezi ca o ai, spaima.Lasa loc de momente fericite, clipe amuzante, chiar si deznadesti, astfel inveti din greseli.Incearca sa mai ai incredere in amicii tai si savureaza chiar si unele glume nesarate. Sper ca iti este de folos acest raspuns, gandeste-l logic, dintr-un punc de vedere evident.
M-am gandit sa recurg la metoda asta dar sincer n'am avut curaj sa apelez la unul.
In mare parte ai dreptate, da' n-am amici.Nu cred in relatiile de prietenie. In legatura cu indiferenta,asta incerc si eu,sa fiu indiferenta, bine, nu chiar in orice situatie, dar mi-e greu sa fiu, nu pot sa nu ma stresez, sa nu ma supar la orice vorba mai rautacioasa adresata mie.
Poti, insa ai nevoie de rabdare, incredere in tine si un/o prieten(a) foarte bun(a) care sa te sustina in tot, alaturi de care sa analizezi ce faci, ce nu ai facut bine si cum vei face de acum in colo
Atunci fa-ti prieteni sau invata cum sa-ti fai. Dumnezeule! nu incera ci doar fa cu toata increderea ce ti-am spus noi toti! Alatura-te unor cluburi, ceva de genul, orice, SOCIALIZEAZA mai mult. Incearca sa nu mai fi o incuiata, de curand mi-am facut si eu prieteni si desi "sufar" mult de cand sunt cu ei (unul are nu stiu ce priblema, mici dezamagiri etc)dar suntem alaturi unul de celalat si mi-am ales bine persoanele. M-a invata multe lucruri frumoase, am invatat chiar sa rad, nu sa mimez si crede-ma nu e gluma ceea ce tiam scris in ambele raspunsuri, stiu din experienta.
Timiditatea pleca de la lipsa neincrederi in sine, si banuisc ca esti constienta de asta, ar fi cazul sa iei putina initiativa! Iti zic eu, daca vrei cu adevarat sa te schimbi, te schimbi.Trebuie doar sa privesti viata dintr-un alt unghi si sa fi putin mai optimista si stapana pe tine.Sti cum e,trebuie sa te lupti cu ploaia sa vezi curcubeul.
Unii oameni sunt ipocriti,ironici si arunca vorbe doar sa te faca sa te simti prost.
Daca se vede vizibil ca te afecteza, le dai si mai multa apa la moara.
Unii poate te critica, dar constructiv, aici nu trebuie sa te superi.
O persoana slaba de carater nu cred ca esti, esti doar emotiva si asta e o mare povara in viata...
Incerca sa nu mai fi asa sensibila si sa nu iti mai pese de altii si o sa vezi ca totul va fi ok!
Daca vrei sa vorbim mai multe, lasa-mi id-ul in privat!
Timpul şi experienţele te vor căli. Iar o să te eliberezi de tot, când o să constientiezi până-n adâncurile tale că nu trăieşti ca să-i mulţumeşti pe ceilalţi, nu acesta este scopul tău.
Trăieşte pentru tine şi nu mai fi dependentă de părerile celor din jur! Sunt păreri şi atât.
N-ai inţeles ce am vrut să spun.Am scris că nu am încredere în relaţiile de prietenie.Pentru asta trebuie să fie un motiv, nu? Am avut destui "prieteni" şi din experienţă spun că n-am încredere în aşa ceva, nu zic degeaba.Nu dezbat subiectul ăsta acum, că ar fi mult de scris.
Daca nu crezi in prietenie, de ce ai apelat la noi? Toti cei care ti-au raspuns aici au depus dezinteresat un efort pentru a-si ajuta un semen. Iar acest semen le arunca in fata ca nu crede in prietenie, cu alte cuvinte nu da 2 bani pe efortul lor. Vezi? Asta e un exemplu tipic de atitudine care te-a adus in starea asta. Umbla la atitudine, daca vrei sa te integrezi in societate. E clar ca nu esti destul de puternica pentru a rezista de una singura.
Te poti schimba, insa ca sa te poti schimba, trebuie sa stii in primul rand ce iti doresti cu adevarat, iar apoi sa mergi cu perseverenta si consecventa pe acest drum. Sa perseverezi intr-un scop nu e greu, mai dificil e sa-ti gasesti destinatia spre care sa te indrepti, si la asta trebuie sa te gandesti bine.
De acord cu Emphatizer la capitolul prietenie, daca spui ca nu crezi in prieteni, atunci de ce apelezi la TPU? Prin faptul ca ne oferim timpul si parerea noastra pentru a te ajuta, si nu facem misto de situatia ta, inseamna ca iti suntem prieteni, chiar si daca e vorba doar de cateva minute in care dezbatem un subiect.
Cred ca dai cuvantului "prieten" o semnificatie prea generala, si ca ai cautat afectiune unde nu trebuia. Daca vrei sa vorbim ca intre prieteni, amici, sau orice titulatura vrei tu, lasa un ID in privat. Experienta cu prietenii falsi iti va fi de folos in a-i gasi pe cei adevarati.
In sfarsit cineva a apeciat efortul, cat de mic, depus de toti ceilalti