trec acum prin niste momente destul de nasole. pe mine si iubitul meu ne despart de vreo saptamana kilometrii. si nu ma asteptam sa plece asa curand, parca totul s-a intamplat "peste noapte". ultima data cand am vorbit la telefon mi-a spus "ca ma iubeste foarte mult si ca o sa ma sune cand poate" si oricat de mult incerc sa fiu linistita, nu reusesc sa ma concentrez pe ce am de facut, pe treburile cotidiene. astept timpul sa treaca cat mai repede sa primesc un semn, sunt nelinistita si ma gandesc incontinuu la el. prin telefon nu putem comunica si de fiecare data ma uit pe facebook cu 1000 de emotii sa vad daca mi-a scris ceva ...si nimic sau cand imi suna telefonul, parca imi sare inima din piept crezand ca e el. cum pot sa trec peste perioada asta? sa nu mai fiu asa stresata sa am inima mai linistita? un sfat din partea voastra m-ar ajuta. va multumesc!

Cred ca somnul e cel mai indicat sau pur si simplu sa vorbesti cu o prietena buna

Pai, ai putea sa-ti ocupi timpul facand ceva, ca de exemplu: uita-te la TV, cites-te ceva, ocupa-ti timpul cu prietenii, mai iesi pe afara, sau orice activitate care ar putea sa te faca sa te concentrezi asupra acesteia macar pentru o vreme. Sper ca te-am ajutat!

Sper sa nu te superi pentru raspunsul meu, dar, probabil ca o sa va despartiti. Chestia cu relatiile la distanta este faptul ca unul dintre voi va gasi o "optiune" mai buna. Dar, daca este unul dintre putinii baieti de treaba, atunci o sa treci repede peste chestia asta, pentru ca iti vei da seama ca el e bine, si ca te iubeste. (Scuze daca te-a suparat raspunsul meu)

Si eu m-am gadit la somn. daca as putea as dormi zile! pacat ca mai am si cursuri... ba chiar examene

Nu m-ai suparat si da, este unul dintre putinii baieti de treaba, de fapt e singurul care conteaza pentru mine si eu pentru el. dar asa de greu trece timpul. parca nu se mai termina zilele. as rupe zilele ca foile din calendar.dar nu e asa cum vrem