Buna, vreau sa aud o părere foarte matura, cineva care trece sau a trecut și care a fost decizia buna.
Eu stau cu soțul, copilul și soacra, avem o căsnicie de aproape 8ani și țin sa subliniez faptul ca nu am fost acceptata de la bun început dar am reușit sa ne formam o familie pentru ca amândoi ne iubim, din nefericire eu cu soacra nu ne agreăm pentru ca are un caracter dur și vulcanic, este o femeie neîngrijită (foarte) leneșă și extrem de curioasa sa vadă ce face nora ei toată ziua. Mai nou doarme și cu noi in pat cât soțul nu este acasă pe motiv ca ea nu sta in "dormitorul ei care este in Bucătărie". Poate ca am eu o problema si vad lucrurile ciudat dar voi ați putea sta? Chiar si dacă miroase groaznic?
In urma cu doua zile soțul mi-a spus ca trebuie sa ne mutam si ea vrea sa vina cu noi, unde va dormi iar in Bucătărie? in afara ca nu avem intimitate, nici liniște si nici curățenie, cum ar trebui sa procedez si ce sfaturi sa urmez? Sa fiu corecta cum am fost si sa îmi impun punctul de vedere ca sa am o căsnicie ok sau sa o las pentru ca ea deja plânge si tot neamul soțului este in cap sa o luam cu noi?

Eu nu am trecut prin astfel de situație, dar îți pot da un sfat la general, acum depinde și de situație și dacă soacra e foarte bătrână și bolnava. Dacă voi sunteți un cuplului tânăr pana macar în 35-40 de ani sa zicem, totuși aveți toată viata de familie înainte. Si oricât as susține ca un copil sa aibă grija de părinții lor la bătrânețe, de multe ori sunt asemenea părinți, care chiar iti îngreunează viata. Ea, soacra, daca este batrana( peste70), si mai ales dacă vrea sa stea cu voi, ar trebui sa se comporte extrem de frumos și cu tine dar și cu băiatul ei. Nu sa își bage nasul în căsnicia voastră și sa își dea cu părerea, ca bănuiesc ca sunteți maturi și voi, dacă ați avea 18-29 de ani, mai primești sfaturi, dar și acelea sa fie de bun simt, nu genul de "sfaturi" care vor sa para a sfaturi dar de fapt sunt obiecții și judecați mascate ca un sfat. Părerea mea ar fi ca tu, soțul și copilașul sa va mutati separat, în chirie(dacă stați la casa soacrei) ca nu ai specificat unde stați. Sau s-a mutat soacra la voi. Cred ca înainte de a lua o decizie, ar fi firesc sa lasati toată rușinea deoparte și sa vorbești cu soacra și sa ii spui ca te deranjează anumite lucruri si gesturi pe care le face, și ca dacă ar vrea sa aibă în continuare parte de prezenta și compania familiei tale, sa se schimbe și ea, sa încerce macar. Sa se pună în situația voastră macar. Si astea cu rudele, sa stii ca nu trebui sa pui la suflet ce spun, sa stii ca de pe margine e ușor sa vorbească, da ea sa vina rudele sa stea laolaltă cu soacra care este dificila și atunci poate ar înțelege. Vorbește cu soțul mai întâi, după vorbiți voi doi cu soacra și sa ii țineți cum ar veni o "morala", cu ton calm, si poate reușește și ea sa se schimbe, daca nu, sa va mutați ar fi cea mai înțeleaptă idee. Si daca vreți, mai veniți în vizita la soacra din când în când sa ii dați mâncare sau sa o ajutați dacă e foarte bătrână. Bafta ca aveți nevoie și nu va aplecați urechea la străini.

Mama 8 ani? AI REUSIT ATAT SA SUPORTI? Te respect!
Sfatul mru e cam asa
Va adunati tu, sotul, si soacra deoparte(fara copil) si incerci sa ii explici faptul ca, sa ma ierte Dumnezeu, mai rau ca o femeie a strazii, si ca poate fi un exemplu negativ pentru copil,(nu se stie cat o sa mai stea cu voi, si de aia e bine sa o bagi pe asta)
Si pe langa asta, incerci sa vorbesti cu sotul despre asta, si speram ca nu o sa se ajunga chiar la asta.
Si o sa intelega odata pentru totdeauna ca vreti si voi intimitatea voastra, si ea sa se descurce acum, doar nu e inapta
Daca nu vrea cu frumosul, te muti din casa cu sotul si copilul, si nu te mai intereseaza ce se va intampla, caz de politie nu e din partea ei. Si de urmarit, nu are cum sa va urmareasca, si asa cu technologia nu prea cred ca stie ea sa va sparga adresa unde locuiti, de abia hackers stiu asta.
O zi frumoasa! Funda?

Eu am 25 de ani si pot spune ca in aceasta căsnicie am trecut prin multe și el este genul de om care e mai mult cu familia, ea are 55 de ani și e sănătoasă, nu e căzută la pat sau are alte boli, problema care este ca se baga prea mult și își dă cu părerea unde nu trebuie, are un caracter foarte vulcanic, nu stiu uneori am impresia ca am nimerit intr o familie de nebuni. Cer scuze pentru exprimare dar am ajuns la capătul puterilor cât sa le mai fac pe plac și sa ma umilesc!

Eu sunt femeia care atunci când sunt atacată din toate părțile efectiv tac și aplec capul chiar de am multe de spus prefer sa tac si sa las sa creadă ca sunt vinovata. Nu știu cum altele au norocul de a se putea bucura de socrii si eu nu. Am înțeles ca ei au crescut in alt secol si in alte modalități dar măcar sa înțeleagă ca tineretul de acum gândesc altfel si mai ales intr o căsnicie cum suntem noi tineri chiar simțim nevoia de intimitate si nu știu uneori cum sa pun problema sa nu înțeleagă greșit

Buna.Imi pare rau, eu nu pot decat sa vad aceasta situatie ca una extrem de aiurea, care va pune in pericol casnicia.Una din verisoarele mele e blocata fix in aceeasi poveste si pur si simplu a ajuns sa fie doborata psihic.Soacra comenteaza mereu, nimic nu e bun dar nici nu face nimic pentru a o ajuta pe nora, bea de rupe si ii vorbeste urat, iar copilul a preluat acest obicei de la tata si de la bunica.E anormal, de-a dreptul horror sa traiesti asa, sa nu fii respectata de nimeni, nici macar de propriul copil, sa nu poti fi tu stapana casei asa cum e normal intr-o casnicie.

Daca ea nu e invalida, poate cel mai logic ar fi sa se mute intr-o chirie si pe voi sa va lase in treaba voastra. Daca nu te-a suportat atatia ani nici nu vei mai reusi sa ii schimbi parerea, ci asa moare.Asta e realitatea, din pacate, pentru multe cupluri care au de suferit fiindca soacra nu-l inghite pe unul sau pe celalalt.

Unu și cu unul face doi.
Pur și simplu o discuție cu cei doi, soț și soacră în care le spui așa: ori mama lui, fiind tânără, 55 de ani, se mută singură și vă lasă căsnicia în pace, el ca soț își îndeplinește atribuțiile de soț, iar la mamă merge când este timp, ori divorț!
E o vorbă românească: lupul schimbă părul, dar năravul nu!
Deci, nu aștepta să se schimbe soacra, niciodată nu o va face! Pune soțul la punct și spune-i ce dorește: mama lui sau liniștea familiei lui!
Cale de mijloc nu există!

Am trecut prin asta și dacă nu pui punctul pe i, iar soțul tău nu tine suficient de mult la familia lui (adică la tine și copil) nu o sa rezolvi nimic.

Nu trebuie sa zici către ea neapărat ceva ca să ti-o ia în nume de rău mai rău, dar trebuie sa vorbești cu sotul tău despre problema asta și sa o rezolvi.Trebuie sa ii explici ca aveți familia voastră și ca trebuie sa va coordonați un pic. Daca are soacra loc de munca sau pensie și stați cu chirie sa va separări cu locuitul. Poate sa va viziteze și de la ea din chirie din când în când.Ca din câte îmi spui nu are vreo dizabilitate.Iar în caz contrar sa te reorientezi sa iti vezi de viata ta, pentru ca tot nu o sa iti fie mai greu ție cu copilul decât și cu soacra pe cap și divergente cu sotul.Eu una asa as spune, ca nu am de gând sa îmi las liniștea mea sau sănătatea copilului pentru mata.Ca bănuiesc ca ai tai nu vin sa stea cu voi, nici nu vin pe capul vostru.

Și când te gândești că țiganii stau așa toată viața.

Ai mei nu stau cu mine pentru ca au înțeles ca intimitatea noastră ca tineri, treburile noastre nu se pot amesteca. El nu prea vrea sa o lase singura zice ca are diabet, pai și mătușile lui au diabet și nu au murit. Nu sunt rea, pur și simplu femeia nu face mișcarea și mănâncă orice, e logic ca ii creste și ca se simte rău, nu ca trebuie sa stea cu noi. Pana la urma are doua nurori și mama mea are probleme mult mai serioase decât un diabet și nu stam la un loc. Cum ai meu înțeleg și ai lui nu?
Cert este ca el ar vrea și nu ar vrea, este undeva la mijloc iar eu nu știu ce sa fac ca sa îmi apar ce este al meu. Zice sa ii spun eu ei, dar ma-ntreb dacă fac bine sa ii spun motivele sau sa îl las pe el, sa ma țin de capul lui chiar de nu este normal sa ii explice situația dar știu ca dacă el ar sta cu mama lui la o discuție, maica sa nu face nimic decât sa i provoace mila și așa creca de aia ma pune pe mine. Iar eu nu vreau sa se interpreteze altceva. Acum vorba aia, dacă nu te a suportat 7-8 ani nici de acum cu un copil sau cu încă unul făcut nu va schimba nimic.