Buna!
Vreau sa va povestesc pe scurt povestea mea pe care sigur nu o auziti la oricine si sa imi dati un sfat pentru ca simt ca nu mai pot trai asa.
Am 20 de ani si am avut ghinionul sa ma nasc in aceasta "familie" pe care nu o pot numi asa de rasisti, barfitori, abuzatori si tarani comunisti. Adica, de cand sunt mica am indurat foarte multe abuzuri fizice din partea tatalui foarte multe (tras de par pana imi smulgea firele, lovit peste gura si fata, lovit peste picioare dar mai ales peste fata si cap lovituri puternice.)si cateva a mamei (mai mult imbrancituri, scuipaturi) si abuzuri psihice de la tata tot timpul comparata cu alti copii, imi aplica corectii de fata cu colege sau prietene, ma injosea de fata cu alte persoane, jigniri c*rva, t*arfa inca de pe vremea cand eram virgina etc. am fost chiar si alungata din casa de el sau tinuta afara in frig! Amenintata ca imi "taie capul cu sacurea", "ma omoara", "baga cutitu in mine" din partea mamei jigniri gen hand*capata, pr*oasta etc. Ei de cand ma stiu se cearta zilnic de la bani, mai exact tatal meu incepe cearta desi niciodata nu am fost saraci si ei au salarii decente, nu avem rate sau stresuri. Eu de cand ma stiu micuta imi aduc aminte ca am scris o scrisoare de adio in care am zis ca ma omor din cauza lor, cam la 7-8 ani si la 18 ani am fost diagnosticata cu depresie, anxietate. Am mers de buna voie la psihiatru cu mama pentru ca deja nu mai suportam sa vad cutite, simteam nevoia sa ma injunghii si mi-a fost teama pentru viata mea. Am uitat sa mentionez ca am fost de multe ori si data la o parte de copii desi eram un copil bun, in fine, dupa ce am mers la psihiatru si psiholog am cunoscut la scurt timp un baiat foarte bun cu care mi-am facut o relatie frumoasa, dupa 3 luni m-a cerut de sotie si calvarul a inceput cand au aflat abuzatorii de parinti, care il faceau tigan m-au si lovit, batut etc. Si m-au inchis efectiv in casa, m-au sechestrat desi eu aveam 19 ani, eram majora. Pana la urma am fugit, m-am mutat la ai lui in speranta ca o sa incep o viata noua si las trecutul mizerabil in spate, apoi ei au venit dupa mine la el acasa, m-au bagat fortat in masina, pana la urma am scapat si am ramas la el, dar au continuat abuzul si hartuirea prin mesaje numindu-ma in fel si chip. Zilnic primeam mesaje cu jigniri, injoseli la adresa mea si a lor si insistau mereu sa merg acasa, ma stresau extrem de tare. Amenintari ca o sa fiu dezmostenita mi-au interzis sa imi iau hainele de acasa, ma barfeau cu diferite persoane chiar daca eram"copilul lor" si stiau ca am si depresie, ba chiar le spuneau lucruri umilitoare despre mine. De exemplu ca sunt bolnava cu capul sau drogata sau ca sotul o sa ma duca la traseu chestii de genu. Sotul meu era un barbat asa bun si afectuos, ma facea extrem de fericita, a avut mai multa grija de mine decat au avut ei vreodata, dar nu ma puteam bucura de momentele cu el pentru ca mereu gaseau cai sa ma jigneasca, sa ma streseze prin mesaje, apeluri, prin diferite persoane insistente. Au facut si chestii extreme de exemplu masluri cu 7 preoti la noi acasa si au zis ca eu sunt "vrajita" si am farmece facute de aia stau cu el si nu ii mai suport.Nu acceptau ca nu mai vreau sa ii vad din cauza lor, a tot raul care mi l-au facut. In fine, nici la sot nu a fost totul de vis, am stat doar cateva luni si mama lui s-a certat tare cu mine si am plecat, tot din cauza alor mei pentru ca le-au facut probleme. M-am intors la ai mei acasa si de atunci au inceput iar calvarurile, am fost data si afara, batuta, jignita, umilita tot timpul mi se reproseaza ca "am stat cu un tigan borat" si daca el e educat, curat, romanizat sufletist cu frica de Dumnezeu etc.de fiecare data cand ma vad cu sotul ma ascund si daca cumva afla imi fac mare scandal. Ba chiar am fost presata si stresata si amenintata ca o sa ma dea afara din casa daca nu divortez in tribunal de el. Si am facut-o.Ce sa va spun ca m-am apucat de videochat ca sa pot sa imi strang bani sa plec definitiv intr-o chirie, am avut si job normal dar colegii ma umileau cu aceiasi chestie ca sunt casatorita cu un tigan si ca mi-am facut familia de ras. Aici in casa asta nu am nici macar intimitate, aici e interzis sa inchid usa in camera mea pe motiv "sa circule aer" vara sau iarna "sa intre caldura de la soba", ce sa mai zic ca tata a intrat peste mine in baie de cateva ori unde NU EXISTA INCUIETOARE si nu a existat niciodata. Ce sa mai zic ca am avut vreo 3 telefoane sparte de "tatal meu" pe motiv ca stau prea mult pe ele, nu am voie sa fiu eu insumi sa fac ce imi place, sa ascult muzica care o vreau, sa ma imbrac cum vreau, sa traiesc asa cum ma face pe mine fericita.
Viata mea e efectiv distrusa din cauza "familiei" de cacao, dar eu am scris tot romanul asta pentru ca vreau ca sora mea sa reuseasca in viata si sa nu ajunga ca mine depresiva si sa fie pe modul supravietuire. Cum pot sa o ajut? Ce pot sa fac sa merg la politie sau unde sa merg? Am uitat sa mentionez ca am si ulcer la stomac si nimanui nu ii pasa, se prefac ca nu stiu sunt mai preocupati sa faca mancare de "post" decat mancare de regim pentru mine. Ma simt a nimanui...Simt ca nu o sa mai ies niciodata din mizeria asta de casa..Simt ca nu ma pot concentra pe nimic nu mai am vointa uneori nici sa ma ridic din pat sa ma spal pe dinti...singura mea fericire e sotul meu care e sprijinul meu si refugiul meu.

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook