Bună ziua,aștept sfaturi sau păreri, va spun pe scurt ca sa înțelegeți anumite motive,o mama care s-a vaitat toată viata ei ca e obosita,obosita ca se duce pana la magazin,obosita ca gătește, obosita ca face patul sau spala vasele, un tata cu probleme psihice parerea mea, care asteapta sa fie ingrijit exact ca un copil mic doar pentru ca este singurul care aduce bani in casa. In prezent am 25 de ani, un copil de 4 ani, despartita chiar la 4 zile dupa nunta, sotul a fugit la amanta ca era gravida si desi si eu eram a zis ca nu ramane cu mine din cauza parintilor mei. Buun am avut joburi peste joburi, deoarece in timpul programului meu copilul statea cu parintii mei, iar la 2 luni 3 luni imi aduceau copilul la locul de munca ca ei nu mai stau cu el ca eu nu muncesc, eu imi traiesc viata si ei sunt batrani, ea e prea obosita el (tatal meu) urla ca nu are cine sa ii puna masa ca mama trebuie sa aiba mereu grija de baiatul meu. Bun de 6 luni am fost pusa in situatia in care fostul sot a bagat partajul, cheltuieli de judecata, comisionul avocatei, traducerea a niste acte care costau foarte mult, am decis ca pentru a nu ramane pe drumuri cu cel mic sa plec in afara, am plecat, lucrez, trimit bani acasa copilului, trimit haine la 2 luni, dulciuri, trimit bani pentru achitarea datoriilor ramase din nunta. In schimb am aceleasi probleme, tatal mereu urla ca am plecat dupa p.a ca eu nu aveam nevoie de bani de casa ca el are casa ca mie imi ramane ca sa ma duc sa am grija de ei, ca băiatul meu face numai prostii ca sa ma duc sa îl iau, mama la fel, obosita și ca ii da sa mănânce copilului meu, obosita ca il imbraca, obosita ca nu doarme copilul cât ea, obosita și ca respira! Mai sunt 5 luni și ma întorc înapoi în tara sa imi iau copilul de la ei, le-am spus ca vreau sa imi iau o casa pe langa oras ca sa nu mai am cheltuieli asa mari ca la apartament și ca nu e rentabil cu 25 de mii de euro iau o garsoniera de 20 de mp iar la banii aceștia găsesc casa, la care mama ca nu sunt sanatoasa ca e mai greu la casa, ca se face iarba, ca ce face copilul la țară, ca il duc la țară sa il sălbaticesc, tatal urla ca el are casa și eu ma duc sa cumpăr ca de nenorocita ce sunt nu stau cu ei in casa, in conditiile in care am stat, la 12-1 noaptea plecam din pat de langa copilul meu sa il frec pe el pe picioare ca nu poate sa doarma, dimineața la 7 eram deja cu curățenia prin casa, ca mama mea nici nu o găseam acasa, cum se lumina pleca la sora mea ca să iasă prin oraș cu ea și copiii iar cand ajungea acasa in timpul prânzului era prea obosita ca sa spuna și unde a fost.Voi ce părere aveți din toată povestea asta? De multe ori ma întreb ca ei sunt batrani ca probabil greșesc eu pe undeva
Buna.Trebuie sa te rupi de parintii tai cu orice pret. Felul asta extremist de a gandi, de a urla la tine ca nu e bun ca ai ales varianta a, ca trebuia sa alegi varianta b, apoi cand faci asa tot nu e bun, te va scoate din minti. Daca ai fost destul de puternica sa pleci si sa lasi copilul cu ei, esti destul de puternica sa treci si peste jignirile tatalui tau, mai ales cand tu stii ca nimic din ce spune nu e adevarat, si ca te-ai dus in strainatate pentru o munca cinstita.
In conditiile in care aveai job, nu vad cum iti traiai viata decat altfel muncind pentru voi toti. Trait viata inseamna sa calatoresti peste tot si sa cheltui banii pe orice fiindca nu-ti pasa ce se mai intampla, mai ales cand ii ai din belsug. Ce ai descris tu mai sus este departe de orice astfel de scenariu desprins din filme.
Mama ta nu suna deloc ca si cum ar fi mai buna decat tatal tau, amandoi par parinti care nu si-au indeplinit rolul cum trebuie.Este foarte frumos ca i-ai respectat si ajutat pana acum cum ai putut, insa ei nu te respecta pe tine acum, asa cum meriti, mai ales ca esti si tu adult la randul tau, cu un copil de care trebuie sa ai grija.
Exista o limita clara, iar parintii tai au intrecut-o de mult, asa ca e timpul ca tu sa iti vezi de viata ta si sa iei deciziile pe care le consideri cele mai bune la momentul respectiv, avand in vedere ca in ochii lor nicio decizie de a ta nu a fost sau nu va fi buna. Nu zic sa ii ignori si sa nu mai vorbesti vreodata cu ei, dar fa tot posibilul sa te muti de la ei si, daca iti permiti acest efort financiar, sa angajezi o bona, fiindca altfel copilul tau va avea probleme mari in dezvoltare cand mai creste, cu asa o familie disfunctionala si asa un mediu toxic in care sa creasca.
Unii parinti pur si simplu fac copiii doar pentru a avea cine sa ii ingrijeasca la batranete si asta mi se pare profund gresit. Apoi, una e sa apelezi la proprii copii pentru ajutor si alta e sa le faci viata un calvar si sa nu-i lasi sa traiasca in pace, sa ia propriile decizii, sa faca propriile greseli, sa se bucure de ce au realizat, etc.Decat sa astepti sa iti lase casa si sa te tortureze pana mor, mai bine te duci la casa ta, fie chirie sau orice iti permiti. Este mult mai sanatos pentru fiecare dintre noi sa nu mai depindem la un moment dat de parinti, sa plecam sa ne facem propriul drum, indiferent ce vor zice ei. Daca nu isi dau seama de asta, imi pare rau. Este perefct normal sa vrei sa pleci si nu trebuie sa asculti de tatal tau, nu esti deloc nenorocita sau orice alte insulte extrem de urate si nejustificate. Dupa ce pleci de la ei, vei fi mult mai impacata sufleteste, vei prinde incredere in tine, vei avea mintea libera sa iei decizii mai bune, fara nimeni care sa urle la tine, si te vei putea focusa pe cresterea copilului intr-un mediu mult mai sanatos.
Sper sa reusesti orice iti propui! Nu-i lasa pe parintii tai sa te traga in jos. Mentalitatea lor te va face sa imbatranesti mai repede decat crezi, sa iti pierzi rabdarea etc, iar tu ai nevoie de toata energia, iubirea si rabdarea din lume pentru copil. Si ai incredere in tine sa iei decizia pe care o consideri corecta pe moment.Chiar daca mai incolo iti dai seama ca poate nu a fost o decizie buna, nu e nicio tragedie.Ai timp o viata intreaga sa iei multe alte decizii bune si foarte bune.
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Răspunde
Pe mama ta o înțeleg sa se planga de oboseala dacă spui ca tatăl tău e în halul ala de om.Sa faci doi copii presupun de care sa ai grija, plus casa, plus un bărbat ce trebuie șters la fund te obosește poate nu neapărat fizic cât și psihic.Adica o obosește pur și simplu ideea de a avea grija de cineva iar și iar mai ales ca a ajuns și la bătrânețe.
E nașpa și greu dacă ea a ales viata de casnica, pentru ca deși nu pare dificil, sa fi mereu la cheremul membrilor familiei pentru ca tu în ochii lor practic "nu faci nimic" chiar e frustrant.
Și eu urmează sa am un copil, iar mama mi-a spus clar și mie și fratelui meu ca ne poate ajuta financiar, sa ia un pampers la copil, sa vina cu mine sa ma ajute cu copilul la un medic sau când e bolnav.Dar ea e în vârstă și încă mai muncește și nu are cum sa crească copii nimanui.Si nu o condamn.
Are o vârstă, a crescut deja doi, a muncit toată viata și pentru casa și pentru bani, la suportat și pe tata ce nu e chiar ușor de suportat și acum sa vin sa ii arunc un copil în brate pentru ca eu am ales prost în viata e aiurea.
Părintele trebuie sa își ajute copii, dar și copii trebuie sa înțeleagă ce se poate și ce nu.
Legat de tatăl tău nu am ce sa comentez.Multi avem câte un tata alcoolic, misogin sau educat prost de mic in legatura cu femeile și nu trebuie decât sa îl ignori.
Legat de casa da, poți sa îți iei casa dacă iti e mai rentabil si ai și permis.Ca dacă ești tânără și tu poți sa dai cu o cositoare, si cat îți creapa cineva niste lemne dacă nu ai gaz nu e chiar o avere atâta timp cum am spus, cât ești tânără și ai un venit.Doar ca părinții tăi cel mai probabil vor sa fi mai aproape.Adica sunt pe chestia aia cu "nu putem avea grija de copilul tău singuri,dar am vrea sa ai grija tu de el și aproape de noi sa va vedem" asta poate cel puțin din partea mamei tale.
Ce nu intelega eu e de ce nu ai cerut custodie comuna,sa aibă și el grija de copil cât tu muncești,sa îl ia și el în weekend sau în vacante? Cum poate creste copilul făcut cu amanta,sa îl crească și pe al vostru dacă sa crezut mare gigolo.
Știu un caz recent de o femeie ce a divorțat de bărbat și a cerut custodie comuna. Locuind aproape unul de altul a spus sa tina o saptamana ea copii și una el.Iar el a sărit de fund în sus ca dacă tine copii la el el nu mai da bani pentru ajutorul copiilor ca el trebuie sa plătească bona pentru ei,ca el merge la munca etc.Ea proasta a acceptat sa ii tina ea pentru o pensie de tot rahatul ca mai bine ma lipseam.Da ce,ea nu are drept la timp liber sau sa meargă la munca? o saptamna ii poți hranii tu din bani tai ca nu ești calica, da sa îl vezi pe el cum se descurca sa aibă grija de casa, de copii, de lucru și cum o sa ii accepte toate mimozele cu, care umbla copii.
Buna! Multumesc pentru raspunsul tau frumos! Avem custodie comuna,doar ca de cand am nascut si pana in prezent el nu a dorit sa vada copilul niciodata,insistam cu telefoanele cu facebookul si ma respingea mereu, apoi a schimbat numarul de telefon, facebookul, iar el e stabilit in Anglia, l-am cautat aici pana si unde stiam ca lucreaza si au zis ca a demisionat de mult, aveam nevoie de el pentru o procura sa imi pot lua baietelul aici si nu am reusit
Cu placere. Poti oricand sa te mai descarci aici. Face un pic bine sa primesti si parerea unor straini, chiar daca poate nu e ce doresti sa auzi.Sunt sigura ca iti vei gasi locul tau, te vei linisti si vei ajunge sa fii fericita alaturi de copilul tau. Apoi, sunt sigura ca parintii tai vor trece si peste aceasta dezamagire, faptul ca nu mai doresti sa locuiesti cu ei. 
A fi parinte inseamna, pe langa altele, inclusiv sa vezi cum iti zboara copilul spre alte orizonturi. Acum imi dau seama ca poate asta il doare cel mai tare pe tatal tau, dar evident, comunica aceste sentimente in modul cel mai gresit cu putinta.
Dacă te descurci singura cu,copilul ca el tot nu se ocupa și nu e prin preajma, poți a îl decazi din drepturi ca să nu mai fi nevoita sa îl cauți peste tot.
Dacă nu îl poți forța nici cum sa își vadă de copil,sa contribuie financiar cu toate ca nu ar fi rău să încerci (cum a știut el sa facă partaj sa nu rămână pe dinafara, putea sa vadă și de copil, dar nah, atâta pot unii), măcar ceri în instanta sa îl decada din drepturi și sa nu mai ai nevoie de samnatura lui pentru nimic.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
