Sincer, ce cred eu ca este. tu vrei mai multe lucruri din partea lui si nu vin acele lucruri de aici frustrarea ta si acele iesiri. Vrei comunicare si el nu o face, vrei apropriere emotionala si sufleteasca, sa vorbiti sincer. Dar nu le ai si ai lasat de la tine sa mearga relatia asa si a ajuns in punctul in care nu te mai multumeste si a devenit monoton totul. El nu observa lucrurile astea, comunica cu el explica-i tot ce e in capul tau, chiar daca e posibil sa fie ranit. Daca inca il iubesti, ii zici ce vrei de la relatie ca nu ai vrea un divort..si daca isi da interesul si relatia se schimba pentru amandoi mergeti mai departe. Ar fi pacat tineri fiind sa va pierdeți fara sa incercati ...multi trec prin asta.
Huh! Dupa doar doi ani, sa vrei sa divortezi...
Nu cred ca e ceva normal aici. Zici ca pana in urma cu cateva luni totul a fost bine. Ar trebui sa te intorci in timp sa vezi ce a declansat starea ta de acum. Dragostea se stinge in timp, dar nu asa, dintr-o data. Ceva a fost de te-a facut sa te racesti dintr-o data. Cind descoperi acel lucru, ai raspunsul. Analizeaza-ti bine viata, in toate aspectele ei, ca sa poti vedea per ansamblu ce s-a intimplat cu tine.
Bine ar fi sa discuti cu sotul tau. Cu siguranta se ingrijoreaza cu privire la tine, ca nu stie ce se intampla. Si are dreptul sa stie. Dar din perspectiva ca e anormal ce se intampla cu tine. Puteti repara impreuna lucrurile, doar sa descoperiti ce a dus la racirea sentimentelor tale. Daca inlaturati cauza, dragostea mai are sanse sa revina. Sunteti inca un cuplu proaspat format, ar mai trebui sa existe niste fluturi prin stomac. Adevarata monotonie apare dupa ani de obisnuinta, minim 7-8, cand deja iti cunosti bine partenerul. Voi abia ati inceput sa va cunoasteti, si inca e loc de lucruri noi.
Crede-mă ca tot încerc sa îmi găsesc răspunsuri legate de stările mele... Dar nu reușesc?
Divort nu conteaza gura lumii, trebuia sa ai creier inainte sa mergi la biserica acum pierzi bani cu divortul avocat si instanta. Mai usor era sa stai in relatie apoi separarea era gratuita, trebuie divort daca nu tie bine cu el, dar vezi ca altul o sa te bata si chestii neobisnuite. Multi casatoriti traiesc de gura lumii sa fie in trend nu orice familie e fericita, musamalizeaza suficienti si ele la fel se plang la prietene de barbat ca nu e bun sau inutil, ei zic ca nevasta e proasta... si cei mai rau nu are rost sa zic inselatul fiind la moda. El nu zice de divort pentru ca nu are curaj ii convine sa te aibe pentru sex si treburi de femeie in casa curat gatit asa sant barbatii
Nu știu mie mi se pare greșit să închei o relație care n-are nicio problemă doar din prostia asta cu monotonia... stai cu omu ăsta de atâta timp, îl iubești, nu înțeleg cum poți ajunge să te saturi de el. poate stați prea mult împreună, mai du-te pe la părinții tăi o perioadă mai lungă de timp, 4-5 zile să mai stați depărtați, mai du-te și dormi pe la vreo prietenă din când în când, mai du-te în vreo vacanță cu prietenele, mai du-te la o cafea cu alte persoane. în vacanțe mergeți? cum e atmosfera între voi în vacanțe? că de exp și eu cu al meu mai avem stări de astea nasoale din cauza monotoniei, oboselii, stresului și când plecăm într-o vacanță și suntem amândoi relaxați e totu lapte și miere.
Noi petrecem aproape 24/24 împreună fiindcă suntem colegi de muncă și avem același program. Când suntem liberi ieșim și separat cu fetele eu, cu băieții el. În vacante când mergem este ok. Dar ma gândesc ca este ok deoarece este distragerea aceea a lucrurilor noi pe care le vedem.
Nu știu... O să încerc să avem o discuție și poate cine știe. Dar nu ar fi prima data când ii spun toate nemulțumirile mele. Este mai bine câteva zile, apoi revine totul înapoi.
Bună! Nu va potriviti deloc, dar cît timp ai stat cu el fara sa fi casatorită a fost bine? Sau si atunci doreai sa te desparti de el, in al treilea rînd faptul ca lucrati impreuna in aceiasi firmă nu este deloc bine, acum gîndeste te daca vrei sa divortezi va fi un șoc pentru el, dar nu poti nici tu sa te chinuiesti intr o casnicie pe care nu ti o mai doresti, ce varsta ai tu? Eu cred ca amindoi v ati grabit cu nunta, nu sunte ti facuti unul pentru altul, te sperie acest act casatoria, tu vrei libertate.Decît sa stai intr o relatie toxică doar ca vrea mama ta sau a lui, sau de teama ca o sa se supere soacra daca divorțezi, mai presus este sanatatea si fericirea ta, nu ce spun ele, dar acum gîndeste te ca sotului o sa i cada cerul in cap cand va auzii de divorț, mai ales in situatia in care el nu te a înșelat.Sanatate multă.
Bună! Am 24 ani. Într-adevăr m-am căsătorit la o vârstă destul de frageda. Înainte de nunta în cei 2 ani a fost totul extraordinar de frumos și inclusiv pana acum câteva luni. Eu nu mai sunt bine deloc și el ma vede... Și ma intreaba ce am. Și eu ii tot zic ca nimic, dar nu e nimic. Ma gândesc în continu ce sa fac. Știu ca nu e ok sa stai într-o căsnicie doar de dragul familiei sau din mila persoanei de lângă tine. Și pe lângă asta mai sunt și colegii de serviciu. Știu ca nu e bine ca ma gândesc în continu la toată lumea din jurul meu și mai puțin la mine.
De asta mi se par dusi cu pluta aia care se casatoresc inainte de 28/30. Niste imaturi case se joaca jocuri de adulti dar ghici ce, nu e de ei. Intr-o relatie normala puteai pleca oricand pentru ca se vede ca voi nu sunteti compatibili la caracter. Depresie de viata buna (monotona). Altii ar zice mersi ca nu am probleme pe cand cei ca tine si sotul tau, se leaga de cap degeaba. Bine macar ca nu aveti copii, atunci ar fi fost mult mai rau. Plus ca mai e o chestie la mijloc, voi stati prea mult impreuna. Normal asta ar trebui sa fie un bine ( de acolo si compatibilitatea de caractere) dar se pare ca nu. Daca vrei sa incerci ceva, unul din voi 2 trebuie sa schimbe locul de munca. Dorul ala e bun la ceva. Cand e plecat la munca 8 ore in alta parte si va vedeti dupa acasa.
Poţi să începi prin a îi spune şi lui cel puţin 80% din ce ne-ai spus şi nouă. Comunicarea e cheia. Unde e încrederea dacă nu poţi să îi spui lucrurile astea?
Eu te sfătuiesc să purtaţi discuţii serioase, să laşi aparenţele şi frica deoparte. Doar nu vrei să o mai duci mult şi rău cu iluzia asta.
Nu stiu cum am putea sa te ajutam. Totusi, inainte sa te gandesti la divort, amintește-ți că băiatul ăsta nu te jignește, se poartă omenește cu tine, iar un eventual divorț, l-ar lovi puternic.
Divorțul nu cred că este soluția prioritară, ci ultimul "instrument" la care sa apelezi.
In locul tău aș discuta cu el treaba asta.
Ați ajuns aici din cauza voastră. Tot voi trebuie sa rezolvați problema.
Crezi că la alții stă treaba mai bine?
Chiar și un specialist ar putea să vă ajute.
Ceva este la mijloc. Căutați unde este buba și luptați pentru relația voastră.
Nu da vrabia din mână pe cea de pe gard.
Sper să îmbătrâniți împreună!