va rog sa nu ma judecati,scriu aici pentru a ma descarca si a afla un sfat,o parere neutra. Am nascut de o luna si ceva,nastere cu complicatii,cezariana,in fine...
Sotul meu a fost langa mine la inceput...
Acum insa,desi nu imi spunea in mod direct,ma facea sa ma simt prost ca eu sunt la pat,in recuperare,ca nu pot alerga ca el cand bebe plange,ca nu sunt la fel de mobila ca inainte de taietura...
In ideea asta,m-am fortat si sangerarile s-au repornit de doua ori,desi erau gata eliminate lohiile. Chiar si acum sangerez.
Astazi ne-am certat tare,imi spune ca nu ma mai suporta!
Ii spun ca ma doare si am nevoie de un pic de intelegere,iar raspunsul lui este..."oricum fac eu tot,tie ti se pare ca faci ceva?"
Eu chiar daca doar pregateam biberonul(nu a vrut sa alaptez,chipurile citez "laptele tau nu e bun,plange" si ii dam formula,pentru ca il indoapa repede si nu se mai trezeste la fel de des),tot ma ridicam sa fac formula si dupa stateam sa ma uit la ei,numai sa nu zica ca dorm!
Imi spune ca "de-a dracu' " ma doare si ma va durea mereu! Tin sa precizez ca am avut o sarcina tare grea,si-a lasat amprenta asupra mea,tenul meu nu este curat ca inainte,vergeturi si imi spune ca platesc pacate. El ma ataca cu astfel de vorbe,si zice ca nu sunt jigniri,dar,eu daca ii spun ca e idiot ca aproape s-a asezat pe picioarele copilului aflat pe pat (pus de el tot acolo, desi are patut)
Si eu i-am mai spus cate ceva..insa la el se contorizeaza jignirea,la mine nu...
A plecat de acasa spunandu-mi ca nu ma mai suporta,si am incuiat si eu usa pe interior,am ramas cu copilul in casa,dupa ce a stat pe nu stiu unde,vine si evident ca vrea in casa,insa nu l-am auzit.
Imi lasa mesaje ca o sa regret,ca o sa ma rog de el sa se intoarca.
Casa este a lui, el e singurul care munceste si imi este teama ca vrea divortul si sa imi ia copilul! Unde sa apelez?

Tu ai avut o nastere grea, dar asta nu inseamna ca trebuie sa te soliciti (vezi curatenia cu aspiratorul inaintea scoaterii firelor) si sa-l provoci pe sotul tau!
Te cred ca esti obisnuita sa faci treburile casei, dar suprasolicitandu-te faci doar complicatii de sanatate si in casnicia voastra.
Sotul tau e constient cu starea ta, sunt sigur ca daca-l rogi frumos, atunci te va inlocui la efort, chiar daca este mai mic (nu de alta, dar nici el nu doreste sa faca lucrurile in locul tau, pana la nesfarsit).

In concluzie, scoate-ti intuitia feminina la iveala si vorbeste dulce cu el (NU ironic! ), roaga-l frumos si discuta calm si civilizat tot ce va framanta (pe tine sau pe el).
Daca fortezi nota, risti sa-ti pierzi sotul, sa-l impingi in bratele alteia, iar tu vei ramane singura cu copilul.

Si inca un sfat:
Daca ai lapte si copilul suge, atunci NU-i da "formula" la biberon!
La biberon sa-i dai ceai, cand este nevoie!

Uneoei după naștere, unuii tați o iau razna. Adică ai un episod psihotic, înebunesc temporar, apoi își revin. Alții nu își mai revin, iar ca să nu își asume responsabilitatea chiar și a bolii lor, dau vina pe parteneră.
Ar putea să își revină dacă cineva din anturaj îl ajută să își dea seama că e teomporar cu mintea rătăcită datorită evenimentului. Poate cineva din familia lui, mama, tata.
Dar dacă și inainte se purta la fel, e o altă poveste.
Orice animal sălbatic poate fi înblânzit. Dar chiar și un animal sălbatic, dacă a înebunit, nu poți faci nimic cu el. Așa că ar trebui analizat ceea ce se întâmplă cu el acum, de ce se poartă așa.
Dacă vrea divorț. nu îl poți opri.

In momentul in care tu suferi iar el se comporta ca si cum ai face ceva rau, iar totul e RAU la tine, inclusiv laptele (care laptele matern e mult mai bun decat "formula" plina de chimicale, atunci omul ala e total dus pentru tine

insa ce poti sa faci real, nu prea imi dau seama, mai ales in rrrrominica unde ajutorul femeilor abuzate e tot un fel de frectie la picior de lemn

ai si alta familie (parinti, frate, sora, etc.) la care sa te poti refugia, macar pana iti revii?
si vreau sa spun CU TOT CU COPIL, ca presupun ca nu vrei sa ramana la el

PS
"acum 2 ore | 12345abcde a întrebat:
Buna ziua, va rog sa nu ma judecati"
cu o problema ca asta NU TE JUDECA NIMENI

*****NU PE TINE*****

judecam situatia si cum putem sa te ajutam
chiar daca, in afara de a fi de partea ta, si de a iti spune un cuvant bun, nu te putem ajuta cu nimic

Mi-e teama ca ai facut o alegere gresita si ca omul care a jurat in fata lui Dumnezeu ca iti va fi alaturi la bine si la greu va abdica.

Pune-l sa-si faca o taietura pe burta si apoi sa vorbeasca.

Se poate sa fie un pic speriat. Cam majoritatea bărbaților (parerea mea) le e teama de copii. Eu cand l-am luat pentru prima data in brate pe nepotu-miu, avea varsta de 4-5 zile, m-a luat un fior si o teama de simteam cum tremur prin interior ). Posibil sa fie speriat, stresat si de asta sa reacționeze asa. Se va obișnui si isi va reveni, dar nu va mai certați. Sau exista si sansa sa fie mai "prostalau" si sa nu se schimbe, caz in care reiese că ai facut o alegere cam greșită.

Se pare ca nu e suficient de inteligent sa inteleaga anatomia femeii. In primele 3 luni lauzele sunt varza, cresc si scad hormonii si dau diverse tulburari. Ar trebui sa vina cineva acolo, mama ta, sau mama lui. Pune-ti dopuri in urechi, sa n-auzi nimic din ce zice...formula contine multe chimicale, si ceva anestezic, d-aia doarme. citeste eticheta. Laptele tau e grozav, nu asculta ce zice, Alapteaza-l cel putin un an, 2 daca poti. Ascula-ti instinctul de mama. Stii ce e mai bine pentru bebelusul tau.
Poti sa-ti faci bagajele si sa pleci o perioada scurta acasa la parinti. Dca i se va face dor de voi, va veni sa va ia.
Emotiile negative nu-si au rostul in astfel de cazuri, aca simti ca n-ai parte de iubire, nu continua relatia. Poti fi fericita singura deocamdata, decat sa stai in asa atmosfera, cu nervi si suparari. O sa-ti revii intr-un an. O sa fii iar frumoasa. O sa gasesti pe cineva care te apreciaza. Sunt multe cupluri care divorteaza. Nu e nicio nenorocire. Consulta un avocat bun, proces, pensie alimentara, fericire.

Inainte tot asa a fost?

Doar la familie puteti apela ca sa vă sprijine poate il lamuresc cum sta treaba si sa aiba rabdare un PIC, Recuperarea e rapida dar el nu stie asta si crede ca va dura pe viata situatia, dar va veni si soarele

Pe langa ce au spus toti ceilalti si mai ales @sadrian, daca nici mama lui nu il poate face sa inteleaga ca tu ca femeie acum treci printr-un moment dificil, du-l la ginecologul tau sa ii explice. Daca nu vrea arata-i ca e rau-voitor. Probabil acum vrea sex si cum tu nu poti, el turba.
In ce priveste divortul, decat o viata nefericita langa el, mai bine una linistita fara el. Dar sa plateasca alocatia fara intreruperi si fara pretexte ca nu are, nu poate, nu... ca ar mai fi facut alti copii, etc.

Buna! Cred ca se comporta asa cu tine, pentru ca numai aveti intimitate si el ar vrea mereu, poate de aceea- Ca numai esti atenta cu el ca inainte, sau pui accent mai mult pe copil iar pe el il neglijezi,. cine stie la ce se gandeste, tu esti singura care poti afla ce il macina de se comporta asa cu tine. Cele bune!

Poate ca a facut depresie postnatala. Totusi venirea unui copil e o schimbare mare in sanul unei familii. Toata rutina si tabieturile sunt date peste cap si intervine frustrarea. Sa vorbeasca cineva apropiat lui cu el si sa ii explice cum sta treaba atunci cand ai un copii!

Am uitat sa precizez ca am facut destul de multe,eram venita acasa de cateva zile,nici nu aveam firele scoase si faceam curatenie,dadeam cu aspiratorul, faceam mancare, spalam, incinsa cu o centura, numai eu stiam cum ma sfasia durerea...ca parca nu se mai terminau hainele alea murdare,si mizerie se strangea,nici mancare nu era!
El este in concediu inca de cand am nascut!
Si eram franta,insa pentru el era normal,daca ziceam ca ma doare... evident,din vina mea.
Ca cine m-a pus?!
Dar,daca nu facem,il auzeam cum are el atatea,ca nu stiu ce! Ma termina psihic!
Zice nu trebuie sa fac, insa atitudinea, oftatul, trebuie sa fac.
Se plange ca e obosit mereu...dar, oare eu?!
Acum am ajuns sa ma simt mai rau ca atunci cand m-am externat.