Ce parere aveti de violenta domestica- fie ea fizica sau psihologica.
Daca ati asista la o astfel de scena care ar fi prima reactie?
Ordonare:
Cronologică
Răspunde
Cred ca animalele calor li se spune oameni ar trebui bagat la inchisoare pe viata
si daca asi asista cred ca mas baga sa nu se mai bata
Am asistat. Nu poti sa ai nici o reactie. Crede-ma....La mine in familie a fost asa ceva. Am prieteni in casele carora se intampla frecvent. Exista un personaj ce domina peisajul in familie si nu poti sa schitezi nici un gest de teama ca el sa nu il interpreteze gresit sau de teama de a nu declansa vreo reactie. E mereu un stres si o tensiune ingrozitoare in casele de genul asta. Nu poti sa faci nimic fara sa inrautatesti situatia si in multe familii (unde este vorba de probleme psihice serioase) nu prea exista solutie:-).
E adevarat, e foarte greu sa reactionezi.Dar solutii sunt.
Violenta in familie este o incalcare grava a drepturilor omului.
Ignoranta si o cultura bine impamantenita, potrivit careia e normal ca femeia sa o mai incaseze din cand in cand ne detrmina pe noi sa dam muzica mai tare cand vecinul isi corecteaza nevasta sau copiii.
Aici ai parerea mea completa:
http://lyrica-rosalyn.blogspot.com.es/2011/02/tristete-infantila.html
Da...ideea e sa nu te bagi in casele altora pentru ca fiecare e cu problemele lor. Trebuie sa recunosc ca am sunat politia cand vecinul de deasupra a intrecut orice limita dar la mine in familie nu s-a intervenit. Totul a luat sfarsit printr-un divort. Insa in alte familii divortul este aproape imposibil. Sunt barbati care le ameninta cu moartea pe femei in cazul in care vor sa divorteze. Si daca e in stare sa le omoare sunt sigura ca nu ii va pasa de acel ordin de restrictie. Deci este ceva mai complicat decat pare, din pacate...
Cunosc situatia din experienta personala.25 de ani de chin, de persecutii, si restul...Mama a fost slaba si se temea de moarte de ''el''.Noi copiii am invatat-o sa fie puternica sa riposteze si sa spuna-GATA-.Dar vezi tu cum e viata? Cand a inceput sa traiasca cu adevarat, cand...s-a descoperit ca are o boala foarte grava si.
a plecat.
Wow! vezi? Boala a pus-o fata in fata cu viata si a facut-o sa realizeze importanta ei si sa prinda putere. Ma bucur ca totusi s-a terminat si sper ca mama ta va lupta cu forte noi cu boala si se va insanatosi. Si mama mea a ramas in urma certurilor si problemelor cu sanatatea foarte fragila si foarte multe probleme...Asta este viata. Sunt intortocheate caile lui Dumnezeu...Presupun ca din asta ai invatat foarte multe, cu un pret mare ce-i drept. Si eu am invatat. Am invatat ca linistea in familie este cea mai importanta conditie a fericirii:-). Si trebuie sa stii cand sa renunti si cand nu mai e nimic ce poate fi indreptat. Stii cum e.ce nu te omoara te face mai puternic.
Intr-adevar a fost o lectie de viata, poate cea mai importanta dar si cea mai dureroasa.Cat despre mama...ea a renuntat sa mai lupte.Noi am ramas cu durerea despartirii si cu speranta ca intr-o zi dbitocii care guverneaza a nostra, tara vor promulga o lege ce va pedepsi cum se cuvine dobitocii ce au impresia ca si-au castigat familia la loz in plic.
Nu te mai gandi la abuzurile din copilarie. Treci peste. Si pe mine m-au marcat problemele. Nu neaparat certurile cat socul ca brusc am ramas singure, vulnerabile, fara aparare...A fost o iluzie, doar ceva psihologic care probabil ma va urmari mereu dar uneori e timpul sa tragem o linie in spatele careia sa ramana toate cicatricile astea si sa ne vedem de viitor. Sper sa ai o viata frumoasa si copiii tai sa fie sanatosi si sa te asculte, sotul sa te iubeasca mereu si sa nu te mai uiti inapoi la trecut.
-
anonim_4396 întreabă:
15 răspunsuri
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
