Ce părere aveți despre asa zișii "pseudoprieteni " (prieteni falsi) care te cauta după 2 ani în care tot ați încercat sa discutați cu el/ei și nu v-a răspuns sub nici o forma? Ce părere aveți despre aceste persoane?
Cum sa ai atâta tupeu nesimțit în tine sa mai ma cauți după toate astea?
I-ați mai acorda o șansă unei astfel de persoane? Sau ați ignora-o complet?
Când aveam nevoie de acest "pseudoprieten " nu mi-o răspuns la mesaje, acum s-o trezit după 2 ani sa ma caute, asa om nesimțit de cea mai joasa speta jur dacă am văzut vreodată.

Ce ia-ți spune dacă ar fi sa îl vedeți pe strada sau dacă ar discuta cu voi?
Menționez ca e irascibil și poate deveni agresiv în orice moment dacă ii spuneți ceva verde în fata ce nu ii convine.

Da, numai dacă joacă după regulile mele, iar dacă nu-i convine, și este irascibil, nu îi i-au în considerare irascibilitatea, ci îi cer să-mi fie prieten, și să se joace după regulile mele.

Interesant răspuns.
Ce reguli i-ai impune? Doar câteva exemple, chiar mi-ai stârnit puțin curiozitatea
Cred ca, va cauta, sau va scorni ceva sa se justifice.
Sper sa nu mai îmi sune la interfon : ))

Sânt doua categorii distincte: prieteni care sânt prieteni indiferent cat a trecut, prietenia adevărată nu are limite de timp și distanță dar și prieteni care i-au legătura cu mine numai când au nevoie sa le dau ceva sau sa ii ajut, apoi nu-i mai găsești, până mă caută iar că au nevoie de ceva

Putea sa răspundă la mesaje măcar, nu îl dureau degetele dar a preferat sa fie un ignorant, sa ma ignore complet, deși mânca la mine și dormea.
Și eu i-am greșit, dar putea măcar sa spun ceva, orice, chiar sa ma înjure de toți morții, dar sa ma ignore complet asta pentru mine e de neacceptat, mai ales ca vorbim de doi ani, acum nu știu ce vroia sa îmi spună, dar am rămas încremenit când l-am văzut pe geam, ce tupeu are sa mai ma caute.sau o fi aflat ca mi o murit mama și o fi vrut sa îmi transmită ceva nu știu, oricum nu mai vreau sa aud de persoane de genul, prefer sa stau singur, fără prieteni, decât într-o companie proasta.
Pai ar trebui sa rupi legătura cu cei care au nevoie de tine când au nevoie de ceva, mai bine putini prieteni și ok, de calitate decat mulți și fake.

Astia nu sunt "prieteni".

Asa este

Bineînțeles,ii refuz politicos, pe cei care ma caută doar când au ei nevoie, și asta e cum zici, unu doi dar adevărați e suficient

Inteleg ca s-a intamplat asta acum recent si ai vrut sa te descarci si sa spui la ce te gandesti si ce ai pe suflet. Este ok


I-as raspunde. Daca pot sa il ajut, il ajut. Daca nu, nu


Nu face un lucru pentru ca cineva nu a facut un lucru. Nu face un lucru doar pentru a primi ceva inapoi. Altfel esti tot ca el

Să fie om, în primul rând, adică să gândească și să aibă compasiune;
Să mă asculte, și să ma urmeze;
Să renunțe la narcisismul și obiceiurile lui proaste (nu că eu aș fi mai bun, sau ipocrit -cerând altuia să nu fie narcisist, dar să ma urmeze pe mine... adică, dacă gândesc mai limpede, este mai bine decât un ego umflat)
Să fie deschis la minte;
Să știe despre cauze și efect;
Să știe despre filosofie, psihologie, economie (adică, "de ce unele lucruri există);
Să nu fie prea ataşat de lucruri;
Să nu considere umanitatea ca o ghenă de gunoi, pentru că unii sunt răi, dar în schimb să iubească mai mult animalele și pe el însuşi;

Ar mai fi și altele, dar de obicei apar pe parcursul evolutiei prieteniei