De dragul tau pamantul
De ghiocei e plin
Si vin cocori din zare
Si cerul e senin.
Invata-ma ce-i bine
Fereste-ma de rau
Iar eu voi creste vrednic
Si bun, de dragul tau.
Mama ne mangaie,
Soarele luceste.
Soarele e unul,
Mama una este.
-In parul tau, maicuta.
Un fir de ce-a-nalbit?
-De dorul tau, de grija,
Copilul meu iubit.
-Bunica e mai alba.
Ii sunt mai drag? De ce?
-Mai multi copi ia are,
De-aceea alba e.
-Dar tusa? Si mai alba-i!
Copii doar n-are ea.
-De-aceea-i si mai alba,
Ca-i tare singurea.
Cea mai minunata
Este mama mea.
Si cat sunt de mica
Ma mandresc cu ea.
Nimenea pe lume
Mai drag nu te are.
Dragostea de mama
N-are-asemanare.
Tu ma alinti c-un zambet cald,
Cu vocea plina de iubire,
Imi esti comoara cea dintai,
Izvorul ce-mi da fericire.
Maicuta mea, iti multumesc!
Si florile de primavara
Le strang sa ti le-aduc in dar
Si iti sarut mana ta iar.
Cand soarele mai intra-n nori
Tu-mi luminezi intreaga viata,
Ma ingrijesti, ma ocrotesti,
Imi aduci zambetul pe fata.
Iubirea ta imi este scut,
Iar cantecul ce-l cant va spune :
"Sa stii cat te iubesc de mult,
Esti tot ce am mai scump pe lume!"
Iti voi pastra mereu in gand
Icoana ta, iubita mama!
Esti ingerul meu pazitor
Ce imi alunga orice teama.
funda pls
Doamne cati obsedati dupa funde.
Ai putea sa te chinui si tu putin sa incerci sa scrii o poezie facuta de tine, nu pur si simplu sa dai copy-paste de pe net.
Cred ca mama ta ar aprecia mai mult asa.
Cred ca mai corect ar fi sa_i vorbesti, prin comunicare rezolvi totul in viata.
Mai copile, daca nu-ti vorbeste o fi si ea suparata. Strecoara-i un iarta-ma si stringe-o in brate foarte tare. Nu are mama timp de poezii, mai ales daca ai suparat-o-
Draga mea mamica
Din inima as vrea
Sa iti spun ceva
Iarta-ma te rog
No sa mai fac prostii si
Fara tine nu mai pot!
Mama este raiul ce ades suspină,
Lacrima-i curată e prosop de vină,
Mama este cerul cu steluţe dalbe,
Înger de lumină gândurilor toate.
Mama este chipul zorilor albaştri,
Ce la cap veghează visul printre aştri,
Mama e culoarea cerului senin,
Miere-n supărare - veacuri de pelin.
Mama este viaţa fremătând în palme,
Dorul şi iubirea-n lumile de cazne,
Mama este setea ce tăcut se-adapă,
Liniştii de prunc - nesfârşită apă.
Mama este soare, chipul de lumină
Ce ne intră-n suflet şi nu are vină,
Mama este câmpul plin de verde iarbă,
Mama este neaua serilor de iarnă.