Credeti ca are rost sa mai ții de o relatie 2/3 ani dacă aveți planuri diferite, pentru copil? Adică sa mai aveți o relatie cu tatal/mama copilului pana va creați o stabilitate si puteți sa va dăți copilul la grădiniță/școală (dacă ne referim la ani mai multi) și după sa va vedeți de viata separat...
Ce ați simti dacă partenerul v-ar spune ca așteaptă sa aibă copilul vârstă x ca să poată pleca?(sa își asume rolul de părinte contribuind cu bani și vizite sau luat copilul la el/ea din când în când, dar sa plece de unde sunteți voi,adică din casa,oraș,familie etc pentru ca aveti idei diferite de viitor legate de bani, munca, stabilitate. Mai pe scurt cel ce pleaca vrea mai multi bani, iar cel ramas (adica voi) vrea o viata linistita si armonioasa).

Buna.Eu nu cred ca mai are rost sa astepte.Despartirea va afecta copilul oricum, iar daca asteapta pana la asolescenta e cu atat mai rau.

Cea mai mare prostie e sa stai cu un barbat pentru copil. Lipsa de iubire dintre voi doi va fi resimtita de el intr-un fel sau altul indferent de varsta. Daca sotul tau ti a spus ca asteapta ca varsta copilului sa fie de 5 ani e un mare frustrat si e timpul sa pleci. Nu scrie nicaieri ca copilul trebuie sa aiba mama si tata impreuna in aceeasi casa iar separarea dintre voi va durea oricum pentru el. Acum macar daca are 1 an 2, nu constientizeaza. Tin minte ca pana si eu eu la 16-17 ani cand se mai certau ai mei ma durea ce isi spuneau unul altuia si eram matura, om in toata firea. Te doare la orice varsta, insa la 1 an nu constientizezi si cresti cu ideea ca mama e la Galati tata la Ploiesti.

Depinde ce varsta are copilul.
daca inca nu intelege lucrurile astea, faci sacrificiul pentru el.
ca in perioada lui de formare are nevoie de ambii parinti alaturi mereu.

daca copilul are 12-14-16 ani intelege ce se intampla si fiecare cu viata lui

Din ce ai scris aici reiese ca este doar interesul vostru. Dar la copil v-ati gandit cat de mult poate fi afectat de asa ceva?

Nu.

El vrea sa ma ajute pe mine pana pot sa ma întorc la munca, iar după sa plece sa își îndeplinească visele lui (sa ajute copilul în continuare cu bani și vizite, dar sa nu mai stea cu mine si unde stam noi etc).
Unde vreau eu sa locuim am si eu și copilul mai multe posibilități.Dar lui nu ii place și spune ca nu e pentru el, ca nu ii convine ce muncește, nu ii convine ce face și vrea sa plece.Eu ce pot sa ii fac? Sa îmi îngrădesc dreptul la munca fiind și cu un copil și cu anumite probleme de sănătate,și a copilului de a avea de unde alege gradiniti,scoli, poate cursuri de ceva, locuri de joaca, mai multa civilizație pentru ca lui nu ii place sa stea intr-un loc, sau sa aibă un program de munca?

Eu nu stăteam cu el pentru copil asta e ideea.
Mai spuneam și eu în momentul in care nu mai suporta anumite situați ca plec sau ca mai bine ne despărțim.Dar lăsăm mereu după el de drag.De aceaia am ajuns și la atâta timp de relație pentru ca eu am vrut sa fim împreună.Mi-am schimbat și planurile o perioada pentru el crezând ca totul o sa fie ok.Dar el se pare ca nu vrea nici măcar sa încerce sa facă și altceva in afara planurilor lui pentru binele meu și a copilului.

Mda, acum am inteles. Se pare ca lui nu ii convine nimic.

Simplu: nu. Nu merită să-ți sacrifici confortul emoțional doar de dragul copiilor.