Cum ai proceda in situatia in care persoanele pe care le iubesti te-ar trata ca pe un nimic?
(Aici nu vorbesc de dragostea fata-baiat, ci mai degraba dragostea familiala).

Pentru date de ieșire corecte (răspunsuri) mai dă niște date de intrare (vârstă, sex, despre familie, frați,...)

Știu că părerile o să fie împărțite, însă dacă aș fi tratată ca pe un nimic, i-aș răsplăti cu aceeași monedă, poate nu acum, poate mai târziu.
Capul sus, și nu te lăsa călcat/ă in picioare de nimeni, vorbește cu ei.

Nu mi-ar mai pasa.

Am 15, sunt fata, am un frate mai mic si o sora mai mare care pur si simplu nu ma suporta. Parintii sunt la fel. ( in special tata )

Am vorbit cu ei si m-au luat in ras, iar cand am incercat sa ma comport la fel ca ei, m-am simtit vinovata.

Cred că eșt prea dură în exprimare. Probabil familia te iubește dar are o problemă la modul în care o arată. Consilierea pentru tine, nu "merege" în scris, orice ti-ar scrie, oricine de pe site.

VORBEȘTE cu prietena ta cea mai bună, cu diriginta sau cu psihologul scolii. Găsești precis la ei o rezolvare.

Pai nu le mai iubesti. Simplu. Si apoi le tratezi si tu ca pe un nimic.

Repet pentru tine IULIANA23:

Consilierea pentru tine, nu "merege" în scris, orice ti-ar scrie, oricine de pe site.

As ignora atitudinea lor si as continua sa le ofer ce am mai bun ca sa ma simt eu bine si impacata cu mine insami.
Daca atitudinea lor ar avea un motiv as incerca sa-l inteleg si in masura in care as putea as incerca sa inlatur acel motiv.

Incerc sa ma fac iubit daca nu le spun asta direct.

Sincer, asta e un sfat sincer
pleaca de acasa cat poti de repede (facultate, etc.), pana atunci stai, taci si suporti ca nu ai incotro, dupa ce pleci de acasa si esti pe picioarele tale NU MAI DA NICI UN SEMN DE VIATA, sunt in stare sa fie oameni si pana la urma sa recunoasca, ca au gresit, bine, nu, ADIO SI N-AM CUVINTE, aia nu iti sunt familie

iar daca PARINTII ITI FAC ASTA, ATUNCI AI NISTE PARINTI ABSOLUT si TOTAL IMBECILI, indiferent cat de mult ar avea sau nu dreptate, SA ITI TRATEZI PROPRIUL COPIL CA PE UN NIMIC, TE FACE PE TINE *ULTIMUL NIMIC*, pentru ca, copilul ala va fi marcat pe viata, toata viata o sa se gandeasca, ca poate el e de vina, PENTRU ORICE!

PS am spus sa "taci si suporti", ei bine, cand chiar nu mai poti, incearca sa vorbesti cu consilierul scolii, nu aveti asa ceva, atunci cauta pe google "protectia copilului", in general acolo e destul de rau (sa ajungi in sistem) dar, daca, CHIAR NU MAI POTI...

PSS am folosit cam multe caps ca sa subliniez, si chiar am scris ceva care nu a fost destul de tare subliniat:
INDIFERENT CAT DE MULT AU SAU NU DREPTATE, asta e o chestie critica, faptul ca ei cred ca au dreptate (chiar daca e adevarat) NU II SCUZA CU NIMIC... ABSOLUT NIMIC! chiar e un lucru nociv pentru toata familia, inclusiv fratii si surorile, pentru ca ei vad ca e "ok" sa tratezi un copil asa si cand ei vor avea copii s-ar putea sa faca la fel x(

Nu trebuie sa te simti, sa fii mai rigida, nu vei suferi atat de mult.

Nu e bine sa instigi la ruperea relatiilor si la destramarea familiei. Perceptia copilului e subiectiva si poate ca parintii nu sunt chiar asa cum ii par ei.
Orice parinte de adolescent poate ajunge sa-l certe. Daca adolescentul percepe asta ca o desconsiderare la adresa lui e o interpretare gresita datorata neintelegerii greselilor proprii. In ziua de azi copiii se asteapta la foarte multa libertate, nu mai accepta corectiile parintesti si nu le pasa de consecinte. Vor sa faca ce vor si sa fie lasati in pace, chiar daca gresesc.

Sunt perfect de acord cu tine, in general, DAR...

cineva care vine aici si spune foarte coerent ca s-a saturat sa fie tratata ca un nimic mi se pare ca percepe destul de bine situatia
eu am fost tratat asa de catre tata INTOTDEAUNA si am fost copil care nu intelegea nimic, nimic, mi-au trebuit ani de viata adulta pana mi-am dat seama exact si am pus punctul pe i: intotdeauna imi dadea de inteles ca sunt prost... asa ca poate ti se pare ca imi proiectez frustrarile mele spre altcineva asa ca repet:

cineva care vine aici si spune foarte coerent ca s-a saturat sa fie tratata ca un nimic SI CA A INCERCAT PE TOATE PARTILE SI NU A REUSIT, mi se pare ca percepe destul de bine situatia!

deci nu regret deloc ce am zis, chiar imi pare rau ca dau un sfat nasol, dar situatia e si mai nasoala!