De ce in majoritatea cazurilor cand ai parinti divortati, rudele de pe tată sa nu o suporte pe mama ta? Sau invers. Daca stau cu unul dintre parinti este posibil ca nici pe mine sa nu ma suporte rudele celuilalt? Am observat din copilarie un comportament rautacios din partea bunicii de pe tată. Eu locuiam cu mama.

Dar rudele de pe mama îl placea pe tata. Cum vine asta?

Ură invidie prostie....si încă cântă prostie...

Rudele din partea tatălui pot să-l sprijine în mod natural și să-l protejeze în timpul divorțului. Aceasta poate determina o tendință de a fi critice sau ostile față de mama ta, deoarece se consideră că sprijină tatăl. Același lucru se poate aplica și în cazul rudele din partea mamei si greutățile emoționale: Despărțirea sau divorțul unei perechi de părinți poate fi o experiență emoțională dificilă pentru toți cei implicați. Rudele pot fi afectate și pot transfera frustrarea, furia sau durerea către celălalt părinte sau chiar către copil. Acest lucru poate duce la un comportament răutăcios sau la respingerea persoanei în cauză.

Dintr-un motiv simplu: ca fiecare minte la parinti si bunici, fara sa spuna adevarul si cat a gresit el sau ea, si atunci rudele condamna pe celalat sot ca a fost vinovat, probabil a inselat sau cine stie ce rau a mai facut.

"acum 2 ore | andreeaeml1200 explică:
Dar rudele de pe mama îl placea pe tata. Cum vine asta?"

Simplu, daca mama ta le-a spus rudelor ei ca taica-tu este un curvar, un betiv si o putoare, atunci rudele o cred pe mama ta si il condamna pe tatal tau.

Este o intrebare grea si cauzele pot fi foarte multe. Ce spui tu nu se intampla numai la parintii divortati. Rar este acceptat ginerele sau nora de socri asa cum este. Si mai rar este vazut cu ochi buni. Cel mai adesea ii gasesc ei defecte fundamentale, fie ca e diferenta de varsta, etnie, religie, fie ca nu face, nu drege, nu ii ajuta, nu are studiile comparabile cu ale celuilalt, nu are casa, etc. Nu mai zic daca mai au si dreptate, la modul ca e bataus, betiv sau stiu eu ce apucaturi mai are. Si de ce sa te mire asa ceva cand uneori nici pentru proprii copii nu au vorbe prea bune?
Pe urma bunicii sunt si ei niste oameni, au simpatii si antipatii cum avem toti pentru oricine, vad plusurile si minusurile mai rapid si mai bine pentru ca au trecut prin viata si nici nu prea mai au obiceiul sa se retina de la comentarii la varsta aceea. Unii chiar sunt asa, mai rautaciosi din fire si depinde cum au fost educati.
Poate ti s-a intamplat ca atunci cand se supara pe tine un parinte sa iti spuna ca esti ca taica-tu sau ca maica-ta, iar daca e de bine devii brusc copilul lui. Se intampla si pe la bunici treaba asta. Incearca sa treci peste chestiile astea, nu ar trebui sa puna presiune pe tine cu lucruri de care nu esti raspunzatoare.

Este firesc si sa te simti mai apropiata de un bunic decat de altul daca te-a crescut sau pur si simplu, are o atitudine mai deschisa fata de tine. E firesc sa simti o raceala fata de ei daca nu prea va cunoasteti sau nu iti place modul in care se poarta. Cu toate astea, tu poti sa faci astfel incat sa nu fii nesuferita pentru ei, chiar daca parintii sunt divortati, este foarte important cum te comporti tu. Daca mai mentii legatura cu ei, poarta-te decent.
Bunicii sunt oameni in varsta si au forta mai putina si sunt probabil bolnavi de cate ceva, s-ar putea sa fie un efort pentru ei sa vina sa te vada sau sa te gazduiasca un timp. Poti incerca sa ii ajuti si tu cand mergi pe la ei, sa inveti de la ei.

Pentru ca ei pot considera ca a fost vina mamei ca cei doi au divortat si evident, ca fiecare parinte, parintii acestuia, in cazul tau bunicii, sa-si sprijine fiul, nu pe nora.