Sincer, uneori este mai bine sa fii fericit dar totusi injunghiat pe la spate decat singur si trist fara nici o familie, fara nici un rost. Nu trebuie sa fii un badaran cu o femeie, trebuie sa ii respecti deciziile, sa o sustii in tot ceea ce face si sa nu ii arati gelozia ta in fata. Scriu toate astea fiind un barbat. Daca nu ai o familie, pentru ce mai existi? Pentru ce mai traiesti? Pentru ce mai lupti? Nu asculta de parerile altora, nu te grabii sa faci alegeri, alege fata care te intelege, care e alaturi de tine si care ii pasa de tine. Ce ai alege? Sa te aflii pe un scaun si sa te gandesti ca nu ai realizat nimic in viata sau sa fii alaturi de dragostea ta si sa impartasesti cu ea amintirile despre copii vostrii, care acum si ei la randul lor au o familie, iar tu vei putea murii impacat, stiind ca ai facut ceva in viata! Asta am gandit la 11 noaptea, asta e mentalitatea mea, este doar o parere, poate unele lucruri spuse prea stupide sau prea mature... sper ca te-am ajutat...
Sau poate nu m-ai vrea sa isi faca o familie deoarece nu vrea ca si copilul lui sa treaca prin ce a trecut el.
Omul respectiv a inteles ce a vazut si a invatat niste lectii. Eu nu am avut asa ceva in familia mea si tot am fost inselat. Poate ca daca as fi vazut asa ceva acasa as fi observat semnele mai devreme si nu as fi suferit atata. Soferule, cine nu risca nu castiga. Eu nu m-am lasat si mi-am gasit una care este OM.
Daca erai in america nu aveai problemele astea existentiale, ei le-au avut prin anii 60-70
Nu cred ca stii chiar totul despre singuratate. Cand prima mea casatorie s-a destramat eram de niste ani in America de Nord. Nu am nici o ruda aici, aveam doi prieteni care aveau familii si nu puteau sa stea dupa fundul meu, nici macar Romaneste nu aveam cu cine vorbi. Nici sa ma intorc in tara nu aveam unde si de ce, imi trebuia un servici ca sa ma sustin iar prietenii mei de altadata sunt plecati toti prin toata lumea.
Cand risti chiar daca pierzi, pentru niste ani ai un loc al tau si pe cineva al tau.
Normalitatea este ceva relativ la comunitatea in care se afla o persoana. A fi normal intr-o comunitate inseamna a respecta normele acelei comunitati.
De exemplu, intr-un trib din Africa este normal ca atunci cand se intalnesc doua persoane sa se traga de par ca si salut. Pentru noi, cei din fara comunitatii, asta este ceva anormal.
Nevoie de normalitate este data de nevoia omului de a avea totul in ordine, de avea viata in ordine. Odata ce accepti propria norma atunci o sa fii normal fata de tine insuti si o sa fie dificil pentru cei care nu traiesc dupa aceasta norma sa inteleaga. De asemenea si lui ii este greu sa inteleaga normalitatea celorlalti din jurul lor.
In termeni medicali normalitatea este definita de individul sanatos si mai precis de norma lui. Cu cat ne asemanam unui om sanatos atunci doctorul spune ca suntem normali.
Pentru a fi normali unele persoane au nevoie de terapie prin dragoste de aproape, pasiune, intelegere si multa rabdare.
Nu prea. Dar suntem oameni. Asta facem noi Ne trăim viaţa cum putem, căutăm experienţe şi oameni care să ne facă fericiţi, rezolvăm probleme din mers. Eu cred că dacă nu te implici în ceva nu o să îţi baţi capul cu problemele care apar. Dar nici nu vei simţi partea plăcută a acelui lucru.
Dragilor, Dumnezeu are pentru fiecare o persoana speciala, care v-a aparea sau nu in viata fiecaruia dintre noi, asta depinde de deciziile pe care le facem si le luam in fiecare zi!
Desigur nu e bine cind cineva creste in asa imprejurari, si cu siguranta ii este foarte dureros toate astea. Ceea ce poate fi plusul din asa imprejurari este ca stiind cit e de neplacut, sa se straduie sa nu imite in familia sa si sa evite sa se comporte la fel.
E perfect normal.De ce? De la ce altceva sa te astepti daca acel copil a fost facut de acest tip de oameni?
E ca si cand ai umple o camera cu acid cianhidric si ai spune ca nu e normal ca o persoana care intra acolo sa moara.
In familia aia sunt oameni ca aia deci e normal sa se intample chestia aia.
Buna. un vechi proverb spune " nu risti, nu castigi" e normal sa ai niste temeri avand in vedere isto ricul familiei, dar trebuie sa inccerci, sa scapi de aceasta teama si sa te gandesti de 2 ori daca sufletul pe care il ai langa rine este cel cu care vrei sa iti petreci restul vietii
Mai sofere, singuratatea e al dracului de dura. Poate nu acum cat te distrezi, dar mai tarziu cand toti vor avea familie si copii o sa vezi ca nu mai e chiar asa.Lumea aia care te inconjoara nu e tot una cu femeia care te iubeste. Povestea vietii tale dupa cum vad mai sus, nasol.Dar asta nu inseamna ca va fi la fel si la tine.
Pentru ca trecutul nu influenteaza viitorul. Daca tu esti alt om,nu semeni cu tatal tau, ea o fata buna, nu o curva, atunci chiar nu vad ce ar putea sta in calea fericiri tale. Destinul il faci sofere, nu il repeti ca pe un disc vechi. Daca il faci cum iti doresti nu vor mai aparea lucrurile de care te temi.
Pe situl jw.org sectiunea cupluri sunt articole utile despre cum sa ai o familie fericita, chiar daca provii dintr-un mediu in care nu ai avut parte de asa ceva.
Acum la cat se inseala lumea nu mai e de sperat ca totul poate decurge bine.
Dar esti dispus in filozofia asta sa ramai singur? Nu mai bine traiesti si risti? Decat sa pierzi din cauza ca ai renuntat? Daca renunti ai pierdut din start, dar daca lupti poti castiga lozul cel mare! Tu alegi daca vrei singur si trist sau riscant dar cu cineva si vesel! Tu spui ca nu se lipeste nici una.Ele s-ar lipi daca si tu ai lasa de la tine, sa le dai voie!