| Brăila_Ana_Cosmina_1997 a întrebat:

Ei bine recent si eu trecusemi printr-o experienta dureroasa dupa care incerc sa imi revin.In Miercurea Mare matusa mea se dusese la maternitate la Onesti,o durea burta. Primise medicatie si seara cand vorbise la telefon cu mama se simtea mai bine.A doua zi,unchiul meu,nenea Cosmin, ii sunase pe parintii mei sa le spuna ca au sunat aia de la spital sa il anunte ca matusa mea era intr-o stare foarte foarte grava.De fapt murise! Acest lucru i-a daramat psihic pe toti ai familiei si pe vecini(matusa nea e de loc de la mine din cartier). Desi in oarecare masura am trecut peste asta m-a apucat o ura pentru medicii de la Onesti,pentru spitalul de acolo, nu ma mai simt in largul meu la Viisoara ......am ajuns si putin depresiva,o profesoara de la mine de la scoala si-a dat seama imediat ca nu eram in apele mele,eram palida. Sora mea a ajuns sa se teama de fantome, am ajuns sa fiu foarte tematoare.A mai trecut careva prin intamplari de genul asta? Cum ati reusit sa le travesati?

Răspuns Câştigător
| h3r a răspuns:

Dumnezeu să o aibă în pace!

Sunteți copii, nu meritați să vă chinuiți cu asta! Cine v-a spus vouă de fantome?!
Trebuie să acceptați că mătușa voastră s-a stins din viață, n-o mai vedeți în vizită, însă în inima și fața voastră mereu va fi! Nu este o fantomă, este omul care a ținut la voi, 2 nepoțele!

Cât despre medici, înțeleg foarte bine sentimentul! Era pe punctul de a naște cumva? Deoarece trebuia ținută sub supraveghere!

10 răspunsuri:
| DakotaRoyse a răspuns:

E normal ca în primele zile sau săptămâni după un asemenea eveniment să crezi că vin spirite, că o să înnebuneşti, că... tot felul de chestii de genul. Dar trec, toate trec, după ce te obişnuieşti cu faptul că persoana s-a dus şi nimic nu mai poate schimba asta.
Şi eu am avut asemenea pierderi în viaţă, dar nu am experimentat senzaţii de genul, altele da, dar vor trece de la sine happy
Şi-apoi cu spitalul şi medicii, cam aşa e peste tot. Sunt oameni obosiţi şi lipsiţi de motivaţie ca să îşi mai facă treaba ca lumea, şi greşesc mereu. Suntem în România, se întâmplă peste tot asemenea lucruri...

| Brăila_Ana_Cosmina_1997 explică (pentru DakotaRoyse):

Exact! Si medicii priceputi pleaca in strainatate.Asa-i ca e nedrept?

| DakotaRoyse a răspuns (pentru Brăila_Ana_Cosmina_1997):

Este, este, dar nu e vina noastră că se întâmplă asta. Şi cei ce rămân supravieţuiesc de pe o zi pe alta, unii dintre ei chiar sunt nepregătiţi să facă faţă unor cazuri mai dificile, sau pur şi simplu nu sunt interesaţi, dar nu avem cu cine să-i înlocuim.
Deşi depinde şi despre ce e este vorba... că unele complicaţii, vorbind la modul general, sunt imposibile de tratat când sunt descoperite prea târziu, oricât de bun ar fi medicii...

| W3R4 a răspuns:

Cu timpul vei uita...
P.S:...chiar eşti din Brăila? Ce coincidenţă!hee hee

| William a răspuns:

Mi-a fost frica de fantome cand eram mic, dupa aia am aflat ca nu exista fantome laughing. Cat despre matusa ta... nu e usor sa iti moara cineva in familie dar cu timpul te vei linisti. Iti sugerez sa te rogi si sa astepti.

| Brăila_Ana_Cosmina_1997 explică (pentru W3R4):

Nu,sunt din Targu Ocna

| Brăila_Ana_Cosmina_1997 explică (pentru DakotaRoyse):

Nu,pai era in timpul minivacantei de 1 Mai, medicii competenti erau plecati poate in concediu

| Brăila_Ana_Cosmina_1997 explică (pentru h3r):

Nu,dar bunica mea suspecteaza ca ar fi murit din cauza unei sarcini extrauterine fiindca si ea in tinerete trecuse prin asa ceva, era cam de o seama cu matusa mea si daca nu s-ar fi intervenit atunci as fi ramas si fara bunica din partea mamei (cea din partea tatalui a murit inainte sa ma nasc eu), probabil traind in Targu Neamt(bunicul meu e de pe acolo).Era in mini -vacanta de 1 mai, putini medici mai erau de garda si in general nu cei mai competenti

| h3r a răspuns (pentru Brăila_Ana_Cosmina_1997):

Îmi pare rău să aud asta!
A trecut ceva timp de când ai postat întrebarea, sper că tu și sora ta v-ați mai liniștit.

Din păcate s-a ajuns aici! Trebuie să mergem mai departe și să-i iubim și să-i prețuim pe cei care ne-au rămas...

Ai grijă de tine!

| Brăila_Ana_Cosmina_1997 explică (pentru h3r):

Mersi