Hei, revin și eu cu o intrebare mai despre viața. Tocmai ce am citit un articol intitulat "adevăruri care vor face din time un om puternic". Printre astea, era și unul de genul fiecare om își pune propriul interes pe primul loc. Deci dacă asta e un adevăr asa fundamental... cum e posibilă iubirea? Adică... cum?

Pai tu pleci de la premisa gresita ca toata lumea e puternica si face lucrul asta. Sunt o gramada de oameni pentru care persoana lor e neimportanta in fata celorlalti.

Buna, metoda asta de folosește in afaceri sa iti pui pe primul loc interesul ca sa ai succes in afaceri...

Ceea ce e este adevarat, exista gena egoista descoperita in mod stiintific, suntem egoisti cu toti, iubirea e tot ceva egoist daca stai sa te gandesti, ai pretentia ca respectiva persoana sa fie pe placul tau =egoism plus ca il iubesti cat timp e cum vrei tu, omul este o fiinta ipocrita, egoista

Nu stiu la altii cum e, eu am iubit pentru ca am fost iubita.Niciodata nu as putea iubi un om care nu tine la mine, deci atunci asta nu este tot egoism si interes? Cred ca numai iubirea de mama nu este egoista. Iubim omuletul acela la orice varsta ar avea, din momentul in care stim ca o sa-l avem si pana existam aici pe Pamint.

Să analizăm problema într-un context mai larg. Sunt oameni cu idealuri mari, sunt oameni cu interese mici. Ce este un ideal? O idee care o urmărești continuu o perioadă îndelungată de timp. Ce este un interes? Un target, o țintă, ceva care te preocupă și pentru care acționezi. Cel ce își urmărește interesul și acționează, luptă și rezolvă este un om puternic sau slab? Sau este puternic cel ce nu are un interes? Concluzia, cel ce are un interes, oricât de mic și insignifiant ar fi el, este un om puternic.
Dar ce constatăm. Cine este puternic, nu omul în sine cu tandemul cuplul om-interes.
Cum e posibilă iubirea. Iubirea este posibilă pentru că ea însăși este un interes puternic. Astfel iubirea nu este o entitate singulară, care o pisică care stă singură sprijinită pe coada ei în poziție verticală, ci este un tandem om-iubire. Iar din acest cuplu, iubirea e mai puternică ca omul individual, ea este ceqa mai puternică forță din univers. Omul singular este sclav ea este stăpânul. Așa.

"cum e posibilă iubirea"

chiar NU e posibil ca doi oameni care se iubesc sa aiba amandoi EXACT acelasi interes in EXACT acelasi timp?!?

in plus iubirea nu are nici o legatura cu absolut nimic LOGIC, cu atat mai putin cu interesul propriu

Nu mai citi mizerii.

Atunci cand exista iubire adevarata, propriul interes devine persoana de langa tine?

E simplu, e normal ca fiecare om isi pune pe primul plan propriul interes. Iubirea este posibila pentru ca iti place cel iubit, te face sa te simti bine, deci tot interesul tau este, iubesti ce-ti face bine tie. Nu ai vazut ca atunci cand cel iubit nu mai aduce bine, ca iubirea se transforma in ura, razbunare? Tocmai ca nu mai ai interes, te deranjeaza acea persoana ca-ti face rau prin faptul ca nu te mai iubeste, ca unii iubesc si asa chiar daca celalalt face rau, e corect, dar de multe ori nu e asa.
Iubirea apare cand apare atractia fizica in primul rand, deci te simti al dracului de bine sa ai o persoana care te atrage mult fizic, sa o pupi, sa o iei in brate, sa faci sex cu ea, sa te intelegi.

Si cand aparent faci bine neconditionat, nu o faci neconditionat! O faci pentru ca te face sa te simti bine sufleteste daca faci acel lucru. Altel nu il vei mai face, deci tot un bine pentru tine, de ex donezi 1000 lei, daca te simti mai bine decat daca nu o faci, o faci, daca nu simti asta, nu faci, deci astia suntem.

Pana chiar si la copil, parintele este facut sa simta enorm satisfactie cand face bine pentru copil. Se simte mai bine decat daca n-ar face, asa e programat genetic. Deci tot cumva pe interes este oricat de ciudat ni se pare. Daca copilul sufera, sufera si ei, le e rau, de copiii altora de ce nu le pasa chiar daca ii vede pe strazi? Ca nu se simt rau daca copiii aia nu sunt bine, si atunci ce rost are sa le faca bine aiurea?! Tinand cont de al doilea paragraf spus de mine, ca explicatia asta nu o gasesti nicaieri, decat in realitate practic se verifica.
Si da, te face puternic aceste adevaruri pentru ca stii mecanismele si o sa stii cum sa reactionezi in anume situatii, doar ca nu le explica ca lumea sa si simti notiunile alea, sa fi tu convins ca asa e.

Ai dreptate, cam asta am spus si eu dar ceva mai amanunte ca sa ii fie mai clar totul, si sa ma lase aia "vaaai eu iubesc neconditionat, fac bine neconditionat". Chiar si o satisfactie sufleteasca este tot un interes, ca-ti face bine. De ex eu dau o informatie utila da? Ma bucura ca fac asta, sufleteste. Sau daca ajut pe cineva.

In loc sa se explice asa oamenilor despre viata sa priceapa ce e cu ei, vin unii si dau la citate care-s puse pe FB, de unele nu au nici un sens, sau nu se spune si de ce este asa cum scrie acolo.
Doar un exemplu un filosof din asta: "Cui ii place sa invete e destept, prostul invata pe altii", adica profesorii, parintii ca invata copiii sunt prosti dupa ala, te doare capul nu alta. Un prieten daca te invata ceva bun, e prost? Dar multa lume nu isi da seama, preia ca atare, trist. Si uite asa tot se intampla chestii, omu se mira, se tot mira, nu gaseste raspuns, iar se mira, nu stie ce sa faca in n situatii ca nu stie despre ce e vorba. Se duce la psihologi, si unii spun aberatii care mai de care, si tot se va mira.

Pai numa daca intrebi de ce iubirea trece, de ce apare monotonia in relatii, sa vezi cate aberatii vei auzi, dar posibil deloc raspunsul corect! Probeaza si zi-mi pe privat ce au zis, prieteni, parinti, cunostinte.