Buna! Sincer, cred ca e prima data cand imi impartasesc ''povestea''de dragoste.
Ne-am cunoscut acum un an si ceva prin intermediul facebook-ului. Suntem din acelasi oras insa nu aveam nici o treaba unul cu celalalt.El era in clasa a 12 a, eu a 9 a.Un tip super sociabil si sportiv, practicand handbal.
Am inceput sa vorbim pe messenger dupa ce el mi-a cerut id-ul.Am inceput sa vorbim ore in sir,ii povesteam tot ce mi se intampla, tot ce ma framanta, ii impartaseam toate experietenele mele ‘’amoroase’’.Era(si este) confidentul meu. Discutiile cu el ma linisteau, imi era ca un ‘’psiholog’’. Nici nu-mi dadeam seama cate prostii ii spuneam.Tin minte ca ma duceam si-l sustineam la meciurile lui de handbal. Fara sa ne dam seama, puneam temeliile unei viitoare relatii foarte puternice.Prima data am iesit intr-un cerc de prieteni.Nu stia cum sa se bage in seama cu mine.El era si este o persoana cu un simt al umorului criminal.Ma facea sa rad mereu, ma simteam bine in compania lui. Well ..in aceeasi perioada a inceput sa iasa cu o fata pe care eu nu prea o suportam.Relatia cu fata respectiva l-a schimbat putin. Discutiile noastre dese, lungi aproape nu mai existau.Ne racisem.Cred ca in momentul acela mi-am dat seama ca in spatele acelei prietenii dintre noi e ceva mai mult.Ma indragostisem profund.Imi era greu sa-l vad cu altcineva, imi era greu sa accept. Despartirea de fata respectiva i-a adus si suferinta.Nu m-am putut abtine si l-am intrebat ca un copil ‘’Pot sa-ti spun ca te iubesc?’’.A fost primul TE IUBESC spus din suflet, poate unii ar spune ca a fost ‘’prematur’’.L-am spus pentru ca stiam ca si el simtea acelasi lucru pentru mine asta se vedeea din felul in care imi vorbea, din felul in care se comporta cu mine.Am fost foarte timizi, nu stiam cum sa ‘’actionam’’, ne era teama de sentimentele noastre.O perioada am continuat sa vorbim, sa ne plimbam, sa ne cunoastem.Primul sarut …25 mai 2012.Pentru mine, si imi permit sa spun si pentru noi, a fost ceva special magic, pentru ca prin intermediul acelui sarut am inceput o frumoasa relatie.
Acum, dupa aproape un an de zile ne iubim mai mult ca oricand si desi el e student la Bucuresti si eu sunt inca la liceu, distanta nu este un obstacol. Sper sa ai rabdare sa citesti tot ce am scris .
Pai... Odata am cunoscut un baiat pe un joc virtual (stiu ca e ciudat) si dupa aceea mi-a cerut adresa de pe yahoo si eu i-am dat-o!
Si dupa aceea am vorbit pe yahoo si el m-a intrebat:
-Cum arati in reaitate?
eu i-am raspuns:
-Poi nu am cum sa-ti zic asa
Deci el a zis sa ii arat o poza cu mine dar eu stiam ca e gresit ce fac i-am trimis alta poza care nu e cu mine! Si afland acestea el m-a inseat cu o alta fata! De atunci nu mai vorbesc cu el si nici nu o sa o fac niciodata!
Funda?
Unele povesti de dragoste sunt aiurea daca stai sa le povestesti. adica tie, ti se pare fascinant pentru ca ai trait asta, dar altora li se pare ceva banal.
Pai de exemplu in cazul meu sunt sau am fost indragostit de o fata sincer nici eu nu mai stiu...
Am inceput sa ma indragostesc de ea acum 3 ani, am inceput sa vorbesc cu ea desi era o fire mai timida si totusi inabordabila dupa 1 an dupa care am vorbit in fiecare zi am devenit foarte apropiati unul de altu iar eu am intrebat-o daca vrea sa fie cu mine desi sunt 100% sigur ca stia ca o sa o intreb asta ea nu stia ce sa raspunda nu vroia sa spuna nici da nici nu si totusi a spus nu... dupa care am incetat din a mai comunica cu ea si dupa aproape 7 luni nu am mai rezistat si am zis sa mai incerc odata i-am trimis un sms lung in care am spus tot iar apoi dupa cateva ore a raspuns mesajului cu Da... dupa care am aflat ca ea initial credea ca e o gluma deoarece cu 1 zi inainte ea ii marturisise prietenului meu cel mai bun ca ma iubeste.
Dupa care am fost cu ea pentru 4 luni iar apoi intr-o zi cand eram intr-o faza mai proasta ea ma tot stresa la cap si dintr-un excess de furie am jignit-o si ea a inchis telefonul inainte de a o suna inapoi si sa imi cer scuze si ea este genul de persoana care cred ca ii place sa se implore cineva sa il ierte deoarece tot asa am jicnito odata si cred ca mi-am cerut scuze timp de 1 saptamana si mesaje si telefoane respinse si flori etc...
Dar dupa chestia asta iti spun sincer ca nu cred ca mai sunt in stare sa iubesc asa de mult pe cineva pentru ca am fost mult prea mult ranit.Fu*k that!
Povestea ta este una interesanta.De aici putem trage concluzia, desi poate multi privesc cu scepticism o relatie la distanta(unii sunt indreptatiti sa o faca), daca dragostea este adevarata si puternica poate sa invinga orice obstacol.
Nu exagerez cand spun asta, mai ales ca rareori sunt cu capul in nori.
Foarte frumos si ma bucur ca ai avut curajul sa impartasesti povestea ta de iubire si noua!
Cred ca daca nu o sa mai primesc si alte raspunsuri, tu vei fi cea care vei primi funda.
E cea mai frumoasa!
mentholinks întreabă: