Hello TPU. Apelez la voi, am nevoie de un sfat. Am o fetita de 4 luni si inca stau cu ea acasa si sotul lucreaza. Problema e in felul urmator,de cand am nascut daca lipseste paine sau orice altceva din casa imi reproseaza mie ca nu sunt in stare sa ma duc pana jos,ca eu stau acasa si el munceste. Vreau sa va spun ca de multe ori nu apuc nici jumatate de ora sa dorm,mereu am ceva de facut,spal,calc, fac mancare, stau cu fata..si cand sa dorm si eu ba incepe si plange ba se trezeste ea..de multe ori am adormit si in fund. In fiecare zi aceeasi poveste, si el imi reproseaza mereu daca lipseste ceva in casa..simt nevoia sa ma odihnesc si eu macar 2ore legate si el nu intelege.Are impresia ca daca stau acasa stau cu mainile in san,acum ceva timp am fost racita si m-am simtit foarte rau, cand a venit de la munca s-a suparat pe mine ca nu am fost sa ii cumpar lapte si nici nu ma mai bagat in seama..ma simt foarte singura..sa numai zic ca dorm in alta camera cu fata de cand am nascut pentru ca el vrea sa se odhihneasca si daca plange fata numai poate el sa doarma. Am momente cand stau singura si plang

Mda... Bizonul tipic. Nu ai ce face, din păcate.
Dacă poți, roag-o pe maică-ta să vină pe la voi să te mai ajute. Sau pe vreo prietenă (deși nu cred să ai așa prietene bune).
O variantă ar fi să vorbești cu maică-sa și să-i spui ca între mame cum stă treaba - poate va putea ea să-i destupe nițel mintea. Deși nu prea cred.

Responsabilizeaza-l cu piata, cand vine de la munca sa treca si prin piata sa cumpere cele necesare

Din pacate multi barbati gandesc asa. Incearca sa ii explici ca munca ta de acasa nu e mai usoara decat munca lui. Meseria de mama e una de 24 ore/zi. Ar fi bine daca ati putea face schimb de roluri macar pentru o zi. Poate intelege.

Cel putin inca ai un singur copil. dupa mine e destul de clar ca e cioban si as divorta la timp in locul tau. nu stiu de ce unele femei continua sa faca asemenea compromisuri, poate se simt mai in centrul sacrificiului. persoana langa care stai te schimba total si chiar daca nu iti dai seama incepi sa te simti vinovata si neputincioasa si sa iti pierzi orice control asupra vietii. trebuie sa pleci de la ea.

Ai un sot incuiat, ar trebui sa inteleaga ca tu esti dispusa la depresie post-natala. Unul intelept, s-ar duce singur sa cumpere pentru familie. O fi si el foarte stresat (plus ca in fiecare noapte il trezeste probabil si fetita) dar trebuie sa fie o posibilitate ca tu sa-i arati cat de ocupata esti in fiecare zi. Ca el sa constientizeze. Ah, iar rugaciunea ajuta si ea foarte mult. El trebuia sa constientizeze lucrurile astea si sa fie aproape de familie. Si sa te aprecieze.

Ţi-ai ales prost partenerul.
Încearcă prin comunicare, poate se mai schimbă ceva.

Cel mai frumos raspuns! Dar, din pacate, usor de zis din afara, greu de facut cand esti personal implicat in asemenea problema!