Ieri a făcut el de mancare, chiar a ieșit foarte buna, a făcut tocănița din legume cu piept de pui. L-am laudat.
După am discutat, mi-a spus ca el ar găti mai des doar ca nu are timp dacă e la munca. Și i-am răspuns cu "pai eu cum am?"
Nu a spus nimic.
Eu am timp după 8 ore de munca sa fac mancare, sa fac curat, sa spăl vasele, sa pun la spălat, sa scot de la spălat, sa împatur hainele și sa le întind etc aproape zilnic. Nici mie nu îmi face plăcere dar este strictul necesar. Și a spus ca da dar nu ii cer niciodată ajutorul ca el m-ar ajuta. Eu am spus ca aceste lucruri nu se cer deși i am cerut de multe ori dar nu-mi place sa insist, se fac ca iubești persoana care face totul pentru tine și te gândești din bun simt sa te pui s o ajuți sa ii faci viata mai frumoasa și mai ușoară. Dacă vezi ca nu am scos hainele din mașina, scoate le tu, daca am gătit si ai văzut ca nu am apucat sa spăl vasele ca m-am dus la munca după ce am gătit, spală le tu. Ca nici mie nu îmi place sa fac atatea chestii deodată pentru ca ma stresează și ma epuizează mai ales ca le fac pe toate pentru doua persoane. Trăiesc pentru doi, ma stresez pentru doi, muncesc pentru doi, trag pentru doi.
L-am întrebat după dacă m-ar iubi dacă nu as face chestiile astea, dacă as fi mai leneșă și a spus ca nu, așa simplu.
A spus ca cică aceste chestii le faci ca femeie sa ii arați iubitului tău sau soțului ca îți pasa de el. Pai și tu ca bărbat ce faci? Stai in pat și te joci pe telefon asta dacă nu ești la munca in rest nimic. Nicio floare nici măcar de ziua mea, nicio atenție, măcar un gest ceva. Tu cum îmi arați ca ma iubești ca bărbat?
Ca nu ma înșeli? Da bravo felicitări ai atins nivelul minim care înseamnă sa fii om.
Adică el ma iubește pentru ce ii ofer nu pentru ceea ce sunt.
Si l-am întrebat: "Pai si eu atunci de ce sa te mai iubesc ca oricum nu faci chestiile astea?"
N-a spus nimic.
După am vorbit despre pe cine iubim mai mult. Ca fata de familie este un alt fel de iubire si fata de partener este altul iar si ca nu le poți compara. A spus el ca da dar dacă îți faci o familie, soție copil etc ca deja e mai mult. A spus ca atunci când o femeie îți oferă un copil ca o iubești mai mult.
Pai bun si eu dacă nu vreau copii sau dacă nu pot avea nu ma mai iubești? Dacă nu sunt soția ta legal nu ma iubești la fel de mult? Dar nu m-ar cere de soție deci nu vrea sa ma iubească mai mult?
Din nou, el m ar iubi mai mult doar daca i as oferi un copil dar a spus ca daca as avea copil el nu s ar implica in îngrijirea lui. M-a lăsat masca, jur.
Ii făceam sandwich și ii tăiam coaja de la pâine ca are probleme cu dinții ca sa nu îl doară.
Ii fac sandwich pentru munca aproape zilnic și când nu ii fac ii dau bani sa își cumpere ca trăim din banii mei ca el tot salariul îl are împărțit între rata la apartament și pensia alimentara și încă o rată.
Ii pregătesc lucrurile pentru dimineața înainte de munca sa nu caute după ele. Ma trezesc pentru el deși sunt alt schimb ca sa îl trezesc pentru ca el nu se poate trezi singur. Dacă ma trimite după suc sau țigări sau orice la magazin eu merg atunci.
Vreau doar sa primesc ceea ce ofer, i-am spus dar in zadar.
Ordonare:
Cronologică
Taci din gură. Ți-ai luat bărbat doar ca să ai cu cine face sex.
Te-ai angajat și tu pentru prima dată și te plângi că trebuie să lucrezi opt ore...
Sigur n-ai mai mult de 18 ani. Învață fată pentru bac/facultate și lasă prostiile. Ți-ai luat pe unu' cu patru clase care lucrează pe șantier. La ce te așteptai?
Probabil că bunică-ta ți-a zis să ai o relație la cei 18 ani ai tăi. Nu-ți convine, găsești pe altul.
Răspunde
L-ai învățat prost de la început.(Așa imi spunea mie soțul meu la început, ca eu sunt de vină ca l-am menajat prea mult) Asta nu înseamnă ca nu re iubește, neapărat. E doar leneș si puțin e si vina ta. Dacă tu dai totul și vezi ca nu primești aceeași dedicare și atenție, trebuie sa bați in retragere. Adică nu te opri brusc din a-i face toate capriciile, ci rand pe rând. Din moment ce aveți același program si același timp liber, de ce sa te sacrifici numai tu? Ia lasă-l fără pachet, găsește scuze ca sa nu mai fugi repede la magazin după ce-i trebuie, etc. Încearcă la modul subtil sa-l "reeduci". Reproșurile constante nu fac bine relației, chiar dacă tu ai dreptate.
Nu deveni sclava in propria viață. Pune piciorul in prag si spune-i tot ce ne-ai zis si noua. Nu tace, ca nu ajungi nicăieri cu tacerea. O femeie nu e obligată sa facă si treburile barbatului. Mai ales dacă acesta nu isi da interesul in a te ajuta, in a-ti oferi confort.
Nu te lăsa călcată in picioare, femeile (si nu o zic pentru că sunt eu sexista, o zic pentru ca am învățat intr-un liceu pedagogic, o zis din proprie experienta) sunt cu mult peste bărbați. Femeile pot trăi si fara un trantor care nu face nimic in casa, o femeie nu trebuie calcata in picioare pentru ca este cu mult mai specială.
Si haide sa o luam si d.p.d.v biologic: Femeile sunt mai dezvoltate mintal cu 3 ani decât bărbații. Adica noi suntem mai presus, mai deștepte. Joaca-l tu pe el, nu l lasa sa te joace el pe tine. Tu stii mai bine cine esti si ce meriti.
Oare cum s-ar simti dacă nu i-ai mai gati? Daca nu i-ai mai spala hainele?
Nu ar mai putea trai.
Deci tu esti baza, nu el, cum ar trebui sa fie in mod normal.
Un barbat trebuie sa aiba grija de femeia de langa el, sa nu-i lipseasca nimic.
Daca statea singur sa vezi cum gasea timp sa fac de toate. E comod, trimite-l la plimbare, altfel peste 20 de ani o sa ai din nou revelatiile de acum ai o sa te intrebi de ce ai acceptat viata asta se sclava. Vad asta prea des in jurul meu. Asta e genul de om cu care ai face greseala vietii sa faci un copil. Nu. Sunteti parteneri, 50-50 sau sa se duca la ma-sa. Asta nu e iubire, e doar dependent de confortul pe care i-l oferi. Iti doresc putere sa te rupi de el pentru ca nu exista nicio calitate in lumea asta care sa te faca sa scuzi lipsa asta de orice interes fata de persoana ta, fata de relatia asta, fata de viitorul vostru. Nu exista si punct.
Ma rog ca postarea sa fie scrisa la misto...
Nu stiu cum sa iti spun, dar FUGI! Tot ce ai scris aici este plin de red flags.Tu practic traiesti cu un copil, nu cu un barbat.Iar daca devii mama vei avea in grija doi copii, unul mic si unul mare.Va fi pur si simplu horror pentru tine.Ti-a dat toate motivele pentru care sa nu mai stai cu el, asa ca, sincer, ma depaseste cum tu inca ai dubii?
Daca amandoi lucreaza atunci amandoi trebuie sa preia din sarcinile casei. Spune-i sa se teleporteze cu 100 de ani in urma, pe vremea cand femeile stateau acasa, ingrijind de camin si de copii, iar barbatul e singurul care lucra si aducea venitul in casa.Foarte amuzant ca aceasta cerinta s-a perpetuat pana in prezent, desi femeile au propriul lor loc de munca, prin urmare nu este acceptabil ca numai ele sa se ocupe in continuare de casa si de copii, timp in care barbatii freaca menta.
Repet, fugi, asta daca nu vrei sa te legi la cap cu un manchild si despartirea sa iti fie mult mai grea ulterior.
De citit
https://www.reddit.com/......eilor_din/
https://centrulfilia.ro/......-FILIA.pdf
Asa a fost mama cu tata, la 55 de ani au si divortat. Tu sper sa fii mai desteapta si sa pui punctul acum.
Oamenii astia nu se schimba, s-au nascut comozi.
Esti ca un obiect in viata lui, desi el are comportamentul de mobilier si n-are niciun impact in viata ta in afara de a fi o sursa de stres.
Cand iubesti ajuti fara sa ti se ceara, oferi fara sa ti se spuna, vine natural din tine sa vrei sa usurezi viata omului de langa tine.
Iti dai seama ca pentru el un copil inseamna doar statutul de tata si atat, e genul care nu ar plati pensia alimentara nici daca ar fi una de 50 lei.
Lasa-l o saptamana nemancat, neimbracat, necalcat sa vezi cum se poarta cu tine. Dupa ce ai povestit aici, prezic ca o sa te trateze ca pe un gunoi si o sa incerce manipulari meschine.
Mai era recent unul recent reddit care se plangea.Toata lumea i-a zis ca e problema lui si se comporta ca un copil, nu ca un adult. Poate vrei sa citesti si tu, sunt sigura ca te ragasesti in 70% din poveste:
https://www.reddit.com/......%C8%99i_a/
https://www.reddit.com/......%C4%83_pe/
Oricum vrei să ți se dea dreptate, deci nu văd rostul întrebării...
Asta e doar perspectiva ta din ce ai scris. Dar tu te-ai gândit să-l întrebi cum se simte, cum sunt colegii lui de la serviciu, dacă se comportă bine cu el?
Mă bucur că planul meu e să nu am o iubită niciodată în această viață.
credeam ca e vb de o fetita de 14-15 ani pana ai scris de rate si pensie alimentara.
saraca... unele va meritati soarta, ba.
Ție nu ți-e rușine să-ți jignești tatăl, cel care muncea și câte 12 ore pe zi ca să-ți dea să mănânci?
Tata nu a adus niciodata un ban in casa, nu are nici 10 ani vechime pe cartea de munca, mama a tinut si casa, si pe noi in facultate, si pe el in carca.
Ce treaba au colegii cu ce are el acasa? Pe ea o intreaba cum se poarta lumea cu ea la munca? Daca ai colegi naspa nu te mai speli, umbli jegos, mananci din gunoi? Nu? Atunci pune mana si poarta-te ca un adult functional. Ce logica de lepra. Groaznica specie sunteti. Pana iti faci tu o iubita te mananca gandacii oricum
Nici nu stiu de unde sa incep. Fiindca nu vreau sau nu pot sa ma pun in situatia ta, fiindca al meu barbat face multe fara sa ii cer, vin de la munca si gasesc mancarea calda pe masa, sau rufele intinse, poate nu le face cum le fac eu, pe unele le face mai bine si ii sunt recunoscatoare pentru tot suportul. Sunt lucruri ce tin de bun simt, nu poti sa le cataloghezi ca fiind strict de femeie sau de barbat, pana la urma in situatia in care esti, esti doar o servitoare pentru el, cel putin asa vad eu lucrurile. Nu poti masura iubirea in cat de mult se sacrifica si se neglijeaza cealalta persoana. Iar la partea cu copilul, probabil daca e sa apara, tot tu te vei ocupa de el. Si sunt sigura ca la fel a facut si in fosta relatie unde trebuie sa plateasca pensie alimentara. E fix genul de relatie toxica. Sau asa o vad eu. Deoarece am un exemplu in familie si de cate ori am deschis discutia, raspunsul era: Se va schimba dupa ce apare copilul. Si copilul a aparut, iar el nu s-a schimbat, dupa ce venea de la munca, facea dus si pleca in oras, mai venea la 22, si zicea ca e obosit si se baga la somn, daca plangea copilul, el nu se ridica din pat sa vada ce are, si acum cand copilul are 3 ani, la fel e, daca il pui sa aiba grija de el, isi gaseste de lucru prin oras, ba o cafea, ba un grătar. Si femeia din casa trebuie sa faca curat, mancare, spalat haine, etc. Atata timp cat un om te tratează ca pe o servitoare, asa o va face si de acum încolo, el nu se va schimba cu nimic. Ai toata viata inainte, poarta o discutie serioasa cu el, despre voi si viitor, vezi reactia lui si ii zici adio, nu merita sa iti irosesti viata si tineretea cu un copil.
Am 23, el 27. Am bac, am scoala, am un loc de munca bine plătit ca altfel nu puteam trai dintr un salariu doi oameni. Dacă voiam doar organe, nu mi făceam relatie și săream și eu din floare in floare. Nu ma plang ca lucrez 8 ore, ma deranjează tot ce trebuie aa fac după acele 8 ore sau chiar 12 in timp ce el ori e in medical ori sta 8 ore și vine acasă și se trântește in pat. Te-ai simțit și tu
Păi dacă știai deja că trebuie să pleci de lângă el, de ce ai mai pus întrebarea?
Asa oricine poate spune ca are colegi aiurea si sa isi caute scuze sa nu faca niciodata nimic. Nu iti plac colegii, schimba locul de munca ca nu esti copac sa stai in loc toata viata. Voi nu sunteti adulti, nu stiu ce cautati la intrebarile astea ca e clar ca nu aveti un strop de independenta in voi.
.facem sex de doua ori pe luna doar când vrea el și ma protejez eu, de rămas gravida nu am cum sa rămân.
Da, exact. La fiecare prostie îți schimbi locul de muncă. De unde știi că la următorul n-o să fie la fel?
Daca tu la fiecare prostie de la munca nu mai esti in stare sa fii un adult functional acasa da, ar trebui sa iti schimbi locul de munca sau sa-ti scoti certificat de handicap.
Problema este ca sunt conștientă de toate problemele doar ca nu știu cum sa ma rup, e legătura aia toxica, frica de singurătate, n am unde sa merg decât la părinții mei unde nu ma simt bine venită, simt ca ii voi încurca iar. Sunt in cu el de un an și jumătate și dacă ajung acasa ma voi simti ca un musafir, ma voi simiti si stânjenită la anii ăștia sa stau cu părinții
Uite aici cum scrie lumea in comentarii, multe relatii sanatoase, unde ambii se ocupa de treburile casei.Ti-e mai mare dragul sa citesti:
https://www.reddit.com/......artenerul/
De citit si aici, obligatoriu:
https://www.reddit.com/......la_vasele/
https://www.reddit.com/......_fii_mare/
https://www.reddit.com/......Bi_faceti/
Esti deja singura. Nu fugi de singuratate. E foarte benefica o perioada de liniste, o sa ai timp sa vindeci si sa iti pui ordine in ganduri ca sa te asiguri ca nu mai ajungi intr-o relatie de genul asta. Si eu m-am temut de singuratate inainte sa ma despart de fost, dar acum cred ca acea perioada in care am stat eu cu mine a fost cea mai buna perioada in care ironic am invatat cele mai multe lucruri despre mine si am crescut enorm. La un moment dat oricum o sa ajungi singura, macar sa fie acum cat esti tanara si inca nu ai prea multe regrete.
Părinții te iubesc și te înțeleg. Problema ta e frica de judecată. Alții stau și la 40 de ani cu părinții și pe lângă asta îi și bat. Preferi să stai într-o relație toxică decât să te vadă societatea într-un fel.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
